Cele mai periculoase substanțe ingerate de peștii pe care îi mâncăm sunt dioxinele și bisephenolul

Consumăm peşte oceanic, fructe de mare şi plastic. Un studiu îngrijorător al cercetătorilor arată că aceste alimente conţin mii de particule din acest material toxic. Principala cauză este poluarea apelor cu deşeuri.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Consumăm peşte oceanic, fructe de mare şi plastic. Un studiu îngrijorător al cercetătorilor arată că aceste alimente conţin mii de particule din acest material toxic. Principala cauză este poluarea apelor cu deşeuri.

Oceanul a devenit groapa de gunoi a planetei. Anual, se aruncă în apele adânci peste opt milioane de tone de deşeuri plastice, spun specialiştii. Sub efectul radiaţiilor şi al mişcărilor apelor, ele se descompun şi ajung la dimensiuni milimetrice, la care pot fi înghiţite de peşti.  

-Peştii au început să prefere aceste particole de material plastic, probabil datorită culorii şi jocului de lumini dat de către apă. 

Printre cele mai periculoase substanţe toxice care se găsesc în particulele ingerate de peşti se află dioxinele, metalele grele, dar şi bisphenolul A, extrem de periculos. Toate ajung apoi în organismul uman. 

-Este o substanţă pe care corpul nu o recunoaşte, care nu se metabolizează şi se creează depozite în organism. Consumată în mod constant, o astfel de carne, până la urmă încărcată cu o substanţă de origine plastică dacă vreţi, o macromeleculă, în timp se poate ajunge la inflamaţie, inflamaţii ale diverselor ţesuturi şi la fel, în timp, la cancer. 

De câţiva ani, românii au devenit şi ei mari consumatori de fructe de mare. Caracatiţa, creveţii sau scoicile nu mai sunt de mult doar un moft. Singura problemă e că nu suntem informaţi în privinţa riscurilor. Şi nici statul nu investeşte bani în analizele de laborator necesare depistării tututor substanţelor toxice din alimente.

-România nu alocă bani pentru astfel de analize. Pentru educarea şi informarea unui consumator în România se alocă doar 0,3 bani. 

-Dar cât mâncăm noi peşte? Adică are mai multe beneficii procentual vorbind decât particulele de plastic. Deci eu nu aş lăsa peştele pentru că la un moment dat s-a poluat oceanul 

Piaţa de peşte şi fructe de mare din România este în continuă creştere. Anul trecut românii au cheltuit aproape 350 de milioane de euro pe astfel de alimente.