Clădiri vitale din România s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur semnificativ

În România, şi salvatorii au nevoie de o salvare! Cel mai mare centru de transfuzii din ţară, spitale şi chiar sediul pompierilor sunt în pericol să se prăbuşească la un cutremur. Toate se află de mulţi ani pe lista clădirilor cu bulină roşie.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

În România, şi salvatorii au nevoie de o salvare! Cel mai mare centru de transfuzii din ţară, spitale şi chiar sediul pompierilor sunt în pericol să se prăbuşească la un cutremur. Toate se află de mulţi ani pe lista clădirilor cu bulină roşie. Cu toate acestea, oficialii se rezumă la promisiuni, în speranţa că o catastrofă ne va ocoli.

Bucureşti, anul 2020. Cel mai mare centru de transfuzie din ţară stă să cadă. Pereţii sunt brăzdaţi de crăpături adânci şi sunt plini de găuri. Asemenea multor altor clădiri din oraş. Doar că, în mod normal, centrul ar trebui să rămână în picioare atunci când totul în jur se prăbuşeşte. Şi să fie punctul zero de prim ajutor în cazul unui seism. 

În cazul unui cutremur, victimele din Bucureşti depind de Centrul de Transfuzie. De aici ar trebui să plece rezervele de sânge necesare operaţiilor. Un seism puternic însă ar putea să doboare întreaga clădire. Pereţii sunt cât se poate de crăpaţi, atât de mult încât vedem fierul din structura de rezistenţă. 

În ultimii 20 de ani, mai toţi miniştrii Sănătăţii s-au arătat îngrijoraţi de soarta centrului. Niciunul însă nu a trecut de promisiuni. 

Victor Costache, ministrul Sănătăţii: Este o urgenţă de grad 0. Anul ăsta vrem să renovăm câteva centre de volum mare, evident că îl includem şi pe cel din Bucureşti

Şi nu e singura instituţie cu rol vital în cazul unei catastrofe care are nevoie de o salvare. 

Cei care lucrează în clădirea din spatele meu trebuie să coordoneze salvatorii din teren în cazul unui cutremur. Este sediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi apare pe lista clădirilor cu grad de risc seismic. Asta înseamnă că în cazul unei calamităţi, toate persoanele vor fi evacuate. 

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă: Dacă se întâmplă în timpul zilei, când avem tot personalul acolo, riscăm să pierdem oameni. Vrem să ne mutăm în regim de urgenţă în altă parte. În '77 au fost afectate un număr de clădiri care nu s-au prăbuşit. Dacă aceste clădiri nu au fost consolidate, aceste clădiri dacă sunt locuite, ele pot să producă mai multe victime 

Peste 340 de clădiri din Bucureşti au bulină roşie şi sunt un adevărat pericol, arată datele oficiale. Specialiştii spun însă că, în realitate, sunt de patru ori mai multe imobile care se vor dărâma dacă România va fi zguduită de un cutremur puternic.

Matei Sumbasacu, Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic: Sunt multe altele despre care nu ştim, respectiv cele care n-au fost expertizate. Dacă ne uităm la ele pe stradă, vedem fisurile. Mai sunt şi clădirile din categorii de urgenţă. Sunt aproximativ 1.600 de clădiri care, după calcule, ar intra imediat în clasa de risc seismic. Ele sunt expertizate în anii '90 şi au fost catalogate în funcţie de normele de la vremea respectivă 

Pe lista imobilelor cu risc seismic din Bucureşti mai sunt şi alte instituţii cheie- Spitalul CC Iliescu, corpuri ale Spitalului Bagdasar Arseni, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dar şi clădiri simbol ale oraşului, Ateneul Român şi Universitatea Bucureşti