Culele din Oltenia, superbele clădiri semi-fortificate, vor primi o nouă viaţă cu bani europeni

Au trecut prin vremuri grele şi au ţinut piept atacurilor otomane. Doar timpul le-a învins. Culele din Oltenia, superbele clădiri semi-fortificate, vor primi o nouă viaţă cu bani europeni. Şi, dacă totul iese conform planurilor, culele vor face scut în jurul unor zone turistice de excepţie pentru a atrage vizitatori.  

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

La 30 de km de Craiova, printre colinele blânde pe care se răsfiră câteva case, descoperim o bijuterie demult uitată: cula Cernăteştilor, una dintre cele mai vechi şi mai frumoase construcţii semi-fortificate. 

Cristina Oprea, reporter Observator: Deși nu s-au recuperat documente oficiale care să certifice asta, se spune despre cula Cernăteştilor că este cel mai vechi dintre monumentele de acest tip, din Oltenia. Cei care i-au refăcut povestea din frânturi de istorie cred că ar data chiar din timpul domniei lui Mihai Viteazul.

Florin Ridiche, Muzeul Olteniei: Cula de la Cernătești are și un anume specific. E posibil să fie cea mai veche culă din Oltenia. Nu cunoaștem data când a fost ridicată, dar bănuim că face parte dintr-un complex de clădiri care se datează încă de la sfârșitul Secolului XVI, probabil din vremea domnitorului Mihai Viteazul, știut fiind faptul că în armata acestuia este amintit un general de sabie, așa i se spunea, numit Cernat.

Denumirea culelor vine de la termenul turcesc "kule", adică turn

Construcţiile au fost ridicate de boieri pentru apărare, pe vremea în care Oltenia era prădată de armata otomană. 

Florin Ridiche, Muzeul Olteniei: E bine cunoscut și episodul de la începutul Secolului XIX, din vremea lui Pazvante Chiorul, care a ars Craiova. Practic boierii se refugiau în aceste locuințe fortificate. 

La câţiva kilometri distanţă, în Brabova, răsare și cula Izvoranu - Geblescu. Construită în secolul al 18 lea, de către boierul Izvoranu. În perioada de glorie, schimbă mai mulţi proprietari prin cumpărare sau căsătorie.

Cristina Oprea, reporter Observator: În vremea regimului comunist, cula trece în proprietatea statului, prin naționalizare. Este transformată în depozit de cereale sau unelte agricole și tratată ca o simplă anexă a secției agricole. Este și perioada în care își pierde strălucirea.

Acum, cu bani europeni, vrem să redăm gloria de mult apusă a monmentelor şi să reînviem un mod de viaţă cu totul aparte.

Cosmin Vasile, președintele CJ Dolj: Dorim ca zona de nord a județului, care s-a păstrat foarte bine, și-a păstrat tradițiile, tradițiile culinare, și-a păstrat portul, meșteșugarii, să-i includem într-o zonă de interes turistic, într-o zonă în care oamenii să vină, să vadă cum se trăia, cum se mânca și cum se locuia în această parte a Olteniei. 

Restaurarea culelor a costat mai bine de 4 milioane de lei, iar în primăvară vor fi gata și amenajările interioare. Înființarea unei rute turistice a culelor olteneşti este unul dintre obiectivele cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.