Antena Meniu Search
x

Video Băile Herculane, departe de gloria de odinioară. Pe vremuri aici veneau împăraţi, împărătese și nobilimea europeană

A fost cândva loc de pelerinaj pentru împăraţi şi împărătese. Cunoscut de aproape două milenii, a lecuit oameni de vază ai celor mai puternice civilizaţii. Romanii sau turcii au preţuit izvoarele vindecătoare din Băile Herculane, iar austro-ungarii au ridicat aici clădiri cum nu s-au mai văzut în ţara noastră. Nu mai puţin de 74 de monumente istorice se găsesc în micul oraş de pe Cerna. Însă cele mai multe sunt astăzi o ruină. 

De Cristina Oprea la 25.09.2022, 21:52
Vezi și

Trilul fluierului care răsună azi în centrul staţiunii e metafora tristă ce descrie realitatea crudă din Băile Herculane: talentatul interpret acceptă să vorbească despre locul natal doar contra cost. Cam aşa e şi cu frumuseţea Băilor Herculane: azi, e evidentă doar în fotografiile de epocă. 

Împăratul Franz Josef, despre Băile Herculane: "Cea mai frumoasă staţiune de pe continent"

"Cea mai frumoasă staţiune de pe continent" - cum o supranumise împăratul Franz Josef, pe care îl vedem aici într-o ilustrată de la 1915, mai poate fi admirată azi doar de la depărtare. Din zborul dronei, locul încă e mirific. Înţelegi lesne de ce a fermecat atatea naţii. L-au descoperit romanii, la 153 după Hristos. L-au vizitat maghiarii, otomanii, dar de desăvârşit, l-au desăvârşit austro-ungarii, fascinaţi de frumuseţea aşezării străjuite de munţi, care abundă în ape termale. Apoi au devenit românii stăpâni. Şi nu au ştiut să preţuiască munca altora. 

Băile Neptun. Fostele băi imperiale austriece. O clădire de o frumuseţe rară, construită între 1883 şi 1886. 7 dintre cei mai mari arhitecţi ai vremii şi-au înscris ideile în concursul de proiecte. 220 de mii de forinţi, aproape 5 milioane de euro în banii de azi a costat edificiul. Avea 70 de camere de tratament, 2 saune, 2 camere de inhalaţii, o sală de aşteptare şi o garderobă. 

Pe acelaşi subiect

Cristina Oprea, reporter Observator: Pe aici se perinda cândva nobilimea din statele din vest şi chiar capetele încoronate îşi găseau leacul în spatele acestor uşi. Herculane era locul preferat al Împăratului Franz Josef sau al împărătesei Sissi a Austriei. Acum totul este o ruină.

Una de care te apropii azi pe riscul tău. Din băi imperiale, au ajuns pericol public. Rugina a muşcat adânc în cupolele acoperişului, elementele de decor sunt distruse. Pereţii s-au sfărâmat sub infiltraţii iar statuile zeiţelor romane zac scorojite. Podul de fontă arcuit peste Cerna stă şi el să cadă. Puţinii turişti străini care mai calcă în Herculane pleacă în pas alergător. 

Saluti et laetitiae - în latină: Sănătate şi bucurii

Pe frontispiciul clădirii fostului cazino de-abia mai distingi azi inscripţia ce atestă puterea tămăduitoare a apelor din Herculane.

Cristina Oprea, reporter Observator: "Aici, la Cazino, pe lângă luxul damelor venite din Paris, poţi vedea diferite costume tradiţionale ale oaspeţilor veniţi din Serbia, Germania, Ungaria, Bulgaria sau Turcia. Iar seara, orchestra muzicală ne încântă în foişorul din faţă." Nu, nu este ceva care se întâmplă în prezent. Ci doar o tristă amintire. Doar din cărţi mai poţi afla despre ce a fost cândva Herculane.

Dar cărţile nu se vor mai găsi nici ele în Herculane. Librăria Sabin Oprean, cea mai veche din oraş - aflată într-o clădire-monument cu care autorităţile locale doar se laudă - se închide şi ea. Mirela Oprean, fiica primului proprietar şi autoare a unei cărţi despre Băile Herculane spune, cu sufletul greu, că azi de cultură nu ii mai pasă nimănui. 

Răsfoim împreună cărţi, privim vederi cu imagini de odinioară. Pentru oamenii locului, Herculane e o trăire dulce-amăruie. 

Mirela Oprean, librar: Devalizare implică că ai făcut conştient nişte lucruri. Pentru că dacă ai vrut să faci bine, binele s-ar fi văzut. Dacă ai vrut să faci rău, rău ai făcut şi răul se vede. 

Deşi multe monumente au fost distruse în vremea comunismului, nici măcar mai-marii epocii de tristă amintire nu s-au încumetat să şteargă de pe faţa pământului grandoarea lăsată în urmă de imperiul austro-ungar. Pentru turismul de masă au construit hoteluri cu zeci de etaje câţiva kilometri în aval, pe Cerna. 

Revoluţia găseşte Întreprinderea Balneară de Turism Herculane stăpână peste 50 de clădiri din staţiune

În 2000, privatizarea vine cu lovitura de graţie. Staţiunea încape pe mâna fostului deputat PSD Iosif Armaş. Investiţiile rămân promisiuni. Imobilele sunt lăsate în paragină şi vândute, apoi, unul câte unul. 34 de oameni au fost trimişi în judecată într-un dosar în care prejudiciul depăşeşte 120 de milioane de lei. În aşteptarea condamnării definitive a vinovaţilor, staţiunea îşi continuă declinul. La fel continuă şi simulacrul statului român de a salva ce se mai poate.

În urmă cu doi ani, Ministrul Culturii anunţa că 9 proiecte de salvare a monumentelor istorice vor primi 16 milioane de euro, fonduri norvegiene. Printre ele şi Vila Elisabeta, reşedinţa Împărătesei Sissi. Autorităţile promiteau că o vor transforma în muzeu. Nici vorbă de aşa ceva: e paragină cât vezi cu ochii. În loc de activităţi artistice, la parterul unei anexe găseşti un magazin de haine "made in China" şi parfumuri orientale.

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii: Am avut în acest proiect un partener care nu a înţeles să-şi facă treaba până la capăt. Ei spun că au crescut costurile foarte mult şi nu au de unde să finanţeze diferenţa şi în consecinţă renunţă la proiect.

Nu am reuşit să discutăm soarta monumentelor istorice abandonate nici cu aleşii urbei. 

Lăsăm numărul de telefon, dar ştim că nu ne va suna nimeni. O luăm la pas prin urbe, spre faimoasele izvoare. Găsim unul nu departe de primărie. De pe un afiş aflăm că a fost modernizat cu bani... din sponsorizări.

Cristina Oprea, reporter Observator: Atât de bine a fost reabilitat că nu funcţionează, nu curge nici măcar o picătură de apă. Iar aici, ce observăm? Plecăm pe trei trasee montane. Şi mai găsim un detaliu. Nici măcar acele lucrări pentru care nu e nevoie de bugete nu se fac în Herculane. Scările care fac accesul către trasee sunt pline de bălării, mizerie şi câţiva paşi mai în faţă găsim o toaletă publică.

Voluntarii și societatea civilă, singurele speranțe pentru Băile Herculane

Din negura neputinţei care a cuprins staţiunea, un licăr de speranţă vine tot din partea voluntarilor şi a societăţii civile. O asociaţie înfiinţată de două tinere arhitecte se zbate să salveze patrimoniul ce încă poartă blazoane imperiale.

Din donaţii au reuşit să încetinească degradarea Băilor Neptun. Au înlocuit tabla perforată a acoperişului, au sprijinit bolţile şi planşeele, au protejat elementele decorative şi au pus un lacăt în calea hoţilor. Şi au mai reuşit ceva: în martie, Băile Neptun au fost incluse pe lista celor mai periclitate situri de patrimoniu din Europa. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Travel » Băile Herculane, departe de gloria de odinioară. Pe vremuri aici veneau împăraţi, împărătese și nobilimea europeană