Cum ne-o iau maghiarii înainte: au ajutat sute de fermieri din Ardeal şi au salvat o fabrică. "Din partea mea pot să vină banii şi din Afghanistan"

La capitolul agricultură, România se laudă cu potenţialul, Ungaria cu investiţiile. În Transilvania, mii de fermieri au primit bani de la guvernul maghiar. Peste 150 de milioane de euro. Asta a salvat un brand românesc: o celebră fabrică de brânzeturi care risca să rămână fără lapte, pentru că micile ferme din zonă erau în impas.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Nu-i lucru uşor să obţii gustul pur românesc. Îţi trebuie răbdare, pricepere şi cel mai gras lapte din Transilvalnia. Şi, uneori, bani din Ungaria. "Nu contează că vine de la Ministerul Agriculturii sau vine din altă ţară. Noi suntem deschişi, ca să producem cât mai ieftin brânza, s-o putem vinde", a declarat Nicu Bumb, director de fabrică. Noua fabrică produce celebra telemea de Ibăneşti, recunoscută oficial la nivel european, dar şi caşcaval, iaurt sau kefir. Afacerea, începută de doi fraţi români în 1994, cu 50 de litri de lapte, a ajuns astăzi la cifre impresionante.

În 2017, Ungaria a simţit potenţialul şi a început să investească în agricultură

Fabrica din Reghin colectează laptele de la vacile a aproape patru mii de fermieri, din județele Mureș, Harghita și Alba. Capacitatea de procesare este de peste 80 de mii de litri de lapte, zilnic. De unde atâta lapte? Până acum câţiva ani, păşunile verzi de pe Valea Gurghiului erau goale. Fără sprijin de la statul român, mulţi fermieri renunţaseră să mai crească vaci, fabricile de lactate se aflau în impas: nu mai aveau materie primă.

În 2017, Ungaria a simţit potenţialul şi a început să investească în agricultură: la început, câte maximum 15.000 de euro pentru 500 de fermieri, bani care să acopere o parte din utilaje şi animale. În următorii doi ani, peste şase mii de agricultori, din cinci judeţe, au primit bani prin Ministerul maghiar de Externe. Nu doar unguri. "Zonal, aici, ne-am dezvoltat foarte rapid, cu utilaje foarte utile. De pe partea mea au fost cel puţin 12 sau 11 băieţi români, români, de naţionalitate română, care au primit proiecte", a declarat Papp Zoltan, fermier.

Papp Zoltan lucrează 190 de hectare de teren și are o fermă cu vaci în Dealul Brezii, judeţul Mureş. Este unul dintre fermierii care au primit bani de la Budapesta.  Proiectul a fost privit cu scepticism la început. "Din păcate, ce pot să vă spun, foarte mulţi nu au avut încredere. Asta este. De ce investeşte statul maghiar? Multe discuţii, vor Ardealul, nu vor Ardealul. Domnilor, nu asta e important! Din partea mea pot să vină şi din Afghanistan banii, nu mă interesează. Numai să avem utilaje pentru agricultură", a declarat Papp Zoltan, fermier.

De la micii fermieri, s-a ajuns la abatoare, fabrici de lapte, plantaţii de lavandă şi centre logistice. Budapesta a finanţat un adevărat ecosistem în Ardeal, în care a investit peste 150 de milioane de euro. Cum văd oficialii români implicarea ungariei în zonele cu comunităţi mari de maghiari? "A fost o decizie politică până la urmă. visul meu şi al colegilor este să reuşim, într-un final, să ţinem copiii noştri aici în ţară, ca să rămână acasă, ca să putem ajuta antreprenorii, să aibă şi ei un vis şi să nu plece din ţară. Deci cam ăsta este ţelul final", a declarat Monika Kozma, preşedintele Fundaţiei Pro Economica. Monika Kozma conduce fundaţia prin care Ungaria trimite bani în Ardeal. Ea a copilărit în Budapesta şi s-a întors în Mureş în 2009. Spune că ideea investiţiilor îi aparţine. Ungaria a investit în ultimii ani şi în Ucraina, Serbia, Slovacia, ţări cu importante comunităţi minoritare. Dar cel mai mult în România, şi numai în Ardeal, unde trăiesc peste un milion de etnici maghiari.