Dorel lovește din nou. Ieșirea de urgență a spaţiului de protecţie civilă de sub Teatrul Evreiesc a fost asfaltată

Dorel a ajuns şi la teatru! Ieşirea de urgenţă a spaţiului de protecţie civilă de sub Teatrul Evreiesc din Capitală a dispărut sub asfalt. Nimeni nu ştie însă când. Nici conducerea instituţiei, nici administratorul străzii. Până se va găsi vinovatul, un lucru este cert. În caz de dezastre, acolo doar se intră. Ieşirea n-o mai găseşte nimeni.

• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Adăpostul civil de sub teatrul evreiesc din Bucureşti este unul dintre cele mai mari din Capitală. În caz de dezastre sau bombardamente, acolo se pot adăposti aproximativ 200 de persoane. Are aproape tot ce este necesar- grupuri sanitare, alimentare cu apă potabilă, curent electric. Are o singură intrare, dar nu şi a doua ieşire, aşa cum ar trebui, în caz că prima este blocată. Pentru că, între timp, cineva a blocat calea de evacuare.

Instituțiile publice neagă că ar fi asfaltat ieșirea

Situaţia a fost prezentată de site-ul Buletin de Bucureşti. Conducerea teatrului spune că a descoperit problema în timpul unor verificări.

Maia Morgenstern, director Teatrul Evreiesc: Culoarul acela unde duce, ce se intampla, iată curiozitatea, nu mai ducea nicieri. El trebuia să iasă undeva. Nu am ţinut nici cont, nici socoteala lucrărilor de urbanism. Nu ştiu cum se face urbanism, ce se asfaltează. Asta e un adăpost antiaerian Ceea ce ține de noi facem, şi curățenie, e și bine întreținut, şi aerisire.

Primăria Generală susţine că nu putea executa lucrări pentru că strada aparţine administrativ de sectorul 3. Surpriză însă, nici această instituţie nu ştie mai multe. Într-un răspuns pentru Observator, ni s-a transmis că Direcția Administrarea Domeniului Public nu a asfaltat ieşirea de urgenţă.

Adăpostul este unul dintre cele peste o mie aflate în evidenţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Oamenii care stau în zonă sunt pur şi simplu uluiţi.

''Oribil!''

''Mi se pare straniu.''

''Nimeni nu-i de vină? Nu, sigur trebuie să existe persoane care să se ocupe de remedire. Corect este să intri pe o parte şi ieşi pe alta.''

''Ca în România. România e ţara tuturor posibilităţilor. Nu avem ce să facem.''

Clădirea teatrului evreiesc a fost construită la sfârşitul secolului al 19-lea de doctorului Iuliu Barasch. Iniţial trebuia să fie o clinică medicală, dar în timp planul s-a schimbat şi a fost construită o casă de cultură. După anii 90 a fost retrocedată comunităţii evreieşti care a pus pe picioare ceea ce este astăzi teatrul din inima Capitalei.