Specialiștii au ajuns la concluzia că excesul de poze tip selfie ar putea dăuna serios sănătății

Cine ar fi crezut că un selfie poate să devină toxic? Filtrele folosite în exces ne dau o imagine frumoasă în mediul virtual. În realitate, însă, riscăm să dezvoltam tulburări mentale grave. "Dismorfia Snapchat", așa cum a fost denumit fenomenul, afectează, în special, tinerii şi nu este deloc o problemă de ignorat.

• Lacrimi pentru Mihăiță, băiatul care nu există. Povestea falsă a strâns 20.000 de share-uri. Cum a păcălit AI-ul mii de români

• Tot mai mulți tineri au ajuns să apeleze la medici esteticieni din cauza pozelor tip selfie.
• Excesul de poze tip selfie ar putea duce la apariția unor probleme de natură psihică.

Cine ar fi crezut că un selfie poate să devină toxic? Filtrele folosite în exces ne dau o imagine frumoasă în mediul virtual. În realitate, însă, riscăm să dezvoltam tulburări mentale grave. "Dismorfia Snapchat", așa cum a fost denumit fenomenul, afectează, în special, tinerii şi nu este deloc o problemă de ignorat.

Utilizarea filtrelor care şterg riduri, măresc buze, corectează forma pomeților și pe cea a ochilor sau schimbă culoarea pielii le distorsionează tinerilor percepţia asupra propriului aspect. 

Specialiştii au denumit fenomenul "Dismorfia Snapchat". 

Keren Rosner, psiholog: Dismorfie vine de la diagnosticul de tulburare dismorfică. Adică, o persoană este total nemulţumită de felul cum arată, iar asocierea cu acest program care poate să facă minuni este bisturiul online care modelează chipul aşa cum îţi doreşti. Este fantastică această iluzie că poţi să fii aşa cum îţi doreşti şi poţi să te prezinţi şi celorlalţi într-o formă pe care tu o valorizezi şi o idealizezi.

De la bisturiul online până la cel al medicului estetician nu mai e decât un pas. Tot mai mulţi pacienți ajung în cabinete pentru a-şi corecta înfăţişarea. Nu mai iau ca model pozele unor vedete ci propriile fotografii editate. 

Morad Iancu, medic estetician: Majoritatea filtrelor folosesc un efect de tratamente mini-invazive. Vedem în ultimii doi-trei ani o creştere de cel puţin 30% sau 35% la cererea la tratamentele mini-invazive. Datorită filtrelor, datorită faptului că persoanele se uită şi văd "Uite, îmi stă mai bine cu pielea mai intinsă", "Uite, îmi stă mai bine cu sprâncenele puţin mai ridicate".

Sociologii cred că fenomenul se va amplifica şi mai mult în următorii ani.