La 18 ani, Dragoş e singurul flăcău din sat care ţese la război. A învăţat meşteşugul online, cu bunica lui. Ce drum vrea să urmeze în viaţă

Un tânăr la vârsta majoratului e pasionat din fire. Iubeşte tradiţiile şi a hotărât să pornească un război de ţesut. A învăţat online cum se asamblează maşinăria şi, sub supravegherea bunicii, s-a apucat de treabă. Tânărul speră ca micul lui război să conteze în lupta pentru păstrarea obiceiurilor populare. 

• Cod galben de vânt, viscol şi strat de zăpadă în aproape toată ţara până duminică noapte. ANM a prelungit avertizările de vreme extremă

"Lucrez la un prosop. Acesta este un prosop în două iţe. Cu model, o floare care este specifică zonei", spune tânărul. Pe Dragoş îl ştie toată Suceava ca pe băiatul care iubeşte războiul. La 18 ani, şi-a făcut o datorie din a duce tradiţia mai departe.

Băiatul pasionat de ţesut la război

"Acestea două, stativele, cum le spunem, sunt făcute de mine. Sulurile le am de la bunica, care le are de la mama ei. Creierul războiului de ţesut sunt iţele. Avem în spate fusceii, cei care ţin "crucea". Firele astea aici care sunt împreunate se numesc crucea", arată Dragoş. 

E singurul flăcău din sat care mai ţese la război. Şi-a descoperit pasiunea în copilărie, inspirat de casa din Humuleşti a lui Ion Creangă. În urmă cu trei ani a învăţat online cum se ţese, apoi, sub supravegherea bunicii, a trecut la treabă. Se mândreşte acum cu 50 de piese unice ieşite din mîinile lui: ştergare, brâie şi covoare. 

Dragoş a învăţat meşteşugul online

"Eu am învăţat de pe internet cum arată un război. După aia, cu bunica mea am pus prima ţesătură unde mi-a aşezat cunoştinţele dobândite. Am vrut să am întâi războiul. A fost ideea asta de colecţie. După am vrut să experimentez, să văd cum funcţionează şi după aia n-am mai putut să renunţ", povesteşte Dragoş.

Camera de lucru e un mic muzeu în care vechiul şi noul se întreţes. "Fiecare obiect din cameră a fost recondiţionat. A trebuit să le aduc din nou la viaţă. Aici am o maşină de cusut pe care am moştenit-o de la străbunica mea. Mai este şi lădiţa de zestre. Iniţial a fost o cutie de pe la 1800 - 1900 de pantofi. Eu am gasit-o în podul bunicii. I-am făcut capac, pentru că nu avea", spune Dragoş. 

"Mi-am dat seama că nu este o joacă în momentul în care a luat premiul I la Sibiu la olimpiadă şi atunci a fost pentru noi o descoperire. L-am redescoperit pe copilul nostru", mărturiseşte Alina Agavriloaie, mama lui Dragoş.

Ce vrea să facă în viitor

Dragoş şi-a ales drumul: vrea să urmeze o facultate unde să poată aprofunda tainele artelor populare. Iar lupta lui pentru păstrarea tradiţiilor a început cu ... un război.