Legumele româneşti prind cu greu un loc pe rafturile din supermarketuri. Legumicultorii rămân cu marfa sau o vând pe sume derizorii

Cooperativa munca în zadar. Doar că fără cooperativă. Deşi i-ar ajuta să intre pe rafturile din supermarketuri, legumicultorii de la noi nu reuşesc să-şi promoveze produsele. Pentru asta ar trebui să se asocieze, însă rareori se întâmplă asta. Aşa că ajung să-şi dea marfa pe doi lei, de multe ori chiar în pierdere. Iar noi, clientii mâncam legume din import.

• Vremea 6 - 19 mai 2024. Val de ploi, grindină și vijelii; de miercuri, se răcește în toată ţara. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

Marian Neagu a cheltuit peste zece mii de euro ca să cultive legume pe 1,5 hectare de teren. Doar că acum aproape că nici nu mai speră să-şi recupereze investiţia. La profit nici nu se mai gândeşte. 

Marian Neagu, legumicultor: Am aruncat..la fiecare culegatură 5-600 de kg. O mie. După cum am putut să le vindem. Ce n-am vândut, la groapă, că n-avem ce face cu ele. 

Iar pentru că supermarketurile pot lua din import produse cu preţuri mult mai bune decât cele de aici, legumicultorii de la noi rămân cu marfa. Sau o vând pe unde apucă. 

Marian Neagu, legumicultor: Ei nu ne pot oferi mai mult decât merge piața pentru că vin roșii din import. Şi atunci, odată ce vin roșii de import, undeva la 1.2-1.3 lei. Nouă cât ne poate plăti? Merg pe cele de import. De noi uită, de noi, țăranii. 

Legumele româneşti prind cu greu un loc pe rafturile din supermarketuri

Nu puţini sunt cei care şi-ar da marfa la supermarket. Însă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească îi ţin departe de rafturi. 

Florian Dumitrică, legumicultor: Mi-au spus că trebuie să le dau pe o perioada mai lungă de timp, cam 6 luni. Şi eu nu pot să produc atâta timp. 

Aşa că o dă cui o vrea. 

Florian Dumitrică, legumicultor: Plec cu marfă câtă am lângă Bucureșți. Şi acolo vin fel de fel de samsari, o cumpără și o dau cu cât vor ei. Prețul ni-l impun ei, nu-ti dau mai mult de atât. 

Fermierii ajung să dea castraveţii cu 60 de bani, cartofii cu 30 de bani, vinetele şi ardeii între 2 şi 3 lei. În pieţe şi magazine preţurile sunt şi de 5 ori mai mari. O soluţie să intre în supermarketuri ar fi să se asocieze. Însă asta nu se întâmplă. 

Florian Dumitrică, legumicultor: Se cumulau mai mulți producători și de acolo se duceau în supermarketuri. 

Reporter: Și varianta asta..nu există în zona sau?

Florian Dumitrică, legumicultor: Nu este în zonă. Eu sunt singurul legumicultor. Mai sunt câțiva, dar pe suprafețe mult mai mici.

Iar condiţiile pe care trebuie să le respecte ca să ajungă la raft nu-s puţine. 

Vlad Gheorghe, Asociația Producătorilor de Legume: Să producă mai calitativ, nu înseamnă că o categorie de produs roșia..din 10 tone, toată e pentru vânzarea la raft, în stare proaspătă. Sunt de diametri și dimensiuni mai mici, sunt unele crăpate, alea nu au cum să ajungă la raft în lădițe către supermarket. 

80% din legumele din supermarketuri sunt, în prezent, din import.