Gările monument-istoric de pe linia Galaţi-Bârlad, par acum doar nişte clădiri-fantomă

Construite în urmă cu un veac pe linia Galaţi-Bârlad, gările monument-istoric, par acum doar nişte clădiri-fantomă. Deşi sunt o comoară arhitecturală, nimeni nu s-a mai îngrijit de ele.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Construite în urmă cu un veac pe linia Galaţi-Bârlad, gările monument-istoric, par acum doar nişte clădiri-fantomă. Deşi sunt o comoară arhitecturală, nimeni nu s-a mai îngrijit de ele. Au rămas fără uşi şi ferestre, iar acoperişurile s-au prăbuşit peste sălile de aşteptare. În gările-ruine nu se mai poate intra iar, indiferent de vreme, călătorii sunt sunt nevoiţi să aştepte trenul pe peron. 

Halta Frumuşiţa. Clădirea care domină locul, construită în stilul unui conac, este monument istoric. Cândva era una din cele mai frumoase gări din ţară. Acum, doar numele mai aminteşte de ce-a fost odată.

Fostul primar din Frumuşia a încercat să obţină trecerea clădirii în administraţia primăriei. Acesta ar fi vrut să fie încredinţată unei familii care să aibă grijă de ea. Între timp, primarul a murit. Şi odată cu el, şi proiectul.

Paraschiv Stoica, primar interimar: A ajuns până la Minister cu această problemă, a vrut să ia gara în administraţie, să fi băgat pe cineva, o familie să locuiască acolo ca să putem păstra în continuare acest obiectiv.

În această situaţie este şi halta Balinteşti. Fără uşi sau fereste, este un pericol pentru călători.

Linia ferată care leagă Galaţiul de Bârlad a fost construită în 1909 din iniţiativa politicienilor vremii: Mihail Kogălniceanu şi Lascăr Catargiu.

Şi odată cu ea şi cele 19 halte pentru care au fost aduşi arhitecţi din Italia şi Austria. La inaugurare a fost prezent şi Carol Întâi. Istoricii le numeau salba de nestemate din cărămidă.

Marius Mitrof, consilier Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Galaţi: S-a folosit cărămida roşie de Ciurea, iar stilul împrumuta atât elemente ale arhitecturii româneşti, dar şi elemente ale arhitecturii austriece care aminteau de cei care au construit prima linie de cale ferată în această zonă, Galaţi-Tecuci.

Doar patru gări mai sunt acum funcţionale. Restul clădirilor, aflate în proprietatea Regionalei CFR Infrastructură, sunt teoretic, în stadiul de conservare.

Acum câţiva ani, societea de transport a încercat să le scoată la licitaţie, dar în zadar.