Litoralul de altădată. Cum arătau staţiunile când ne vizitau turiştii străini. Diferenţa se vede din avion

Nordul litoralului dă tonul distracţiei, sudul mai aşteaptă. Era invers în anii 70, când s-au construit staţiunile de lux, pe atunci, Neptun şi Olimp. Mii de turişti străini zburau din Franţa şi Germania pentru un sejur la Marea Neagră. Astăzi, diferenţa se vede din avion. Este doar un fel de-a spune, pentru că avioane cu turişti din Occident nu mai ajung demult la malul mării. 

• Laurenţiu Reghecampf reclamă că i-au fost furate o barcă şi un Ferrari. DETALII la Observator 12:00, la Antena 1
• Armata cumpără rachete de ultimă generaţie Sidewinder cu 70 de milioane de dolari. SUA au aprobat tranzacţia

Neptun, 1975. O altă lume, din alte timpuri. Puţini români au trăit pe pielea lor efervescenţa unei astfel de vacanţe în staţiunile cu nume de planete. 

Martor: Eu, când m-am angajat aici, nici nu se vorbea româneşte. Se vorbea germană şi franceză. 

Dragoș Răducan, vicepreședinte FPTR și proprietar de hotel : Era o zonă unde românii nu prea aveau acces, erau mult mai puţine construcţii, mult mai puţine hoteluri, erau construite după standardele din acei ani, deci erau foarte moderne pentru acei ani şi era foarte multă verdeaţă. 

Sute de arhitecţi au lucrat împreună câţiva ani, pentru ca planetele să se alinieze în sudul litoralului. Prima staţiune, ridicată pe malul laculului, a fost Neptun. La nord de ea, s-a construit Olimp. Împreună, au devenit un etalon al luxului şi al eleganţei, cu 18 mii de locuri de cazare, zeci de hoteluri şi restaurante. 

Ionel Petru, bucătar în anii 70: Era muzică pe toate localele. Seara, de la 8-9, după ce serveau masa turiştii, care 80% erau numai străini, ieşeau după aceea la plimbare. 

Ionel Petru a fost bucătar în Neptunul anilor 70, destinaţia de vară a cuplului Ceauşescu. Îşi aminteşte şi acum ospeţele de altădată. 

Ionel Petru, bucătar in anii 70: Se făceau trei ciorbe, din cele 3 ciorbe sau creme supe, consomeuri, felul doi escalop, carne de văcuţă... Numai carne românească. Adică marfă românească, carne românească. Acum pizza văd acolo. Pizza, burgeri... Staţiunea nu mai e ce a fost, nu se mai îngrijeste. 

Declinul a început după Revoluţie

 E răspunsul tuturor, când punem sub lupă mărirea şi decăderea staţiunilor româneşti. După anii 90, statul s-a asociat cu firme private şi şi-a pierdut proprietăţile, una câte una. 

Dragoș Răducan, vicepreședinte FPTR și proprietar de hotel: Această fărâmiţare a proprietăţii a fost începutul declinului. Apoi a fost acea privatizare fenomenală televizată, când s-au vândut hotelurile. Cei care le-au preluat nu le-au îngrijit şi a îmceput declinul sudului litoralului. Au fost ani când jumate din staţiunea Neptun era închisă. În plin sezon.

Hotelurile din Neptun-Olimp: adevărate muzee ale nepăsării

Azi, ca să ajungi în Neptun sau Olimp, ai două variante. Să stai ore în trafic, pe singura şosea care leagă nordul şi sudul litoralului. Sau să iei trenul. Dacă te încumeţi. 

Şi totuşi, pe ruinele trecutului, câţiva investitori au început să construiască viitorul. Un singur om de afaceri a investit peste 20 de milioane de euro ca să salveze trei hoteluri emblematice. Alte locuri s-au reinventat complet. Aici, de exemplu, era până acum trei ani o clădire de două stele, în paragină. Astăzi, după o investiţie de 7 milioane de euro, s-a transformat într-un resort de 4 stele, all inclusive. 

Victoria Petcu, manager hotel: Unitatea a fost preluată în 2019 - era ruina. 2 stele. In 2021 a fost dată in folosita după ce a fost preluată și reclasificată la 4 stele. Investitia a depășit 5-7 milioane de euro.  Este foarte căutată de către turişti, pentru că are foarte mult spaţiu verde şi într-adevăr nu au fost multe hoteluri de 4 stele în zona de sud a litoralului.

Iar pe locul fostului camping din Olimp, e azi un hotel cu piscină şi salină şi cu penthouse-uri care costă 5.000 de euro pe noapte, în sezon. 

Elena Radulescu, manager resort 4 stele: Penthouse-ul filmat costă 3000 euro în extrasezon și ajunge spre 5000 in sezon. Cu ajutorul spa-ului, ne dorim să continuăm activitatea şi în afara sezonului, să avem locuri de muncă mai stabile, pe tot timpul anului. 

Dumitru Filip, e președinte OMD, organizația de management a destinației: Sunt structuri nou înființate. Zona de litoral sud se dezvoltă. sunt investitii private substantiale şi investitii publice care sustin din spate activitatea de turism în primul rând. 

Investitorii sunt optimişti 

Dragoș Răducan, vicepreședinte FPTR și proprietar de hotel: Orice destinaţie, conform teoriilor, are o durată de viaţă de 15 ani, după care începe declinul, după care iarăşi apare, dar trebuie s-o reinventezi. Noi acum suntem în perioada de reinventare. 

Dar perioada de reinventare mai durează. 

Andreea Filip, reporter Observator: Aşa arată pădurea la intrarea în staţiunea Neptun: multe peturi, plastice, gunoaie. Dacă autorităţile nu pot avea grijă de o zonă atât de verde, atât de frumoasă, măcar noi ar trebui să facem lucrul ăsta. 

Azi, Neptun-Olimp e o zonă a contrastelor. Cu resorturi de lux pe de o parte, cu ruine, gunoaie şi un veşnic şantier pe de altă parte. Investiţii publice, un drum express spre autostrada soarelui şi un plan de marketing. Sunt ingredientele care lipsesc, pentru reţeta succesului de altădată. 

Dragoș Răducan, vicepreședinte FPTR și proprietar de hotel: Ca să nu mai spun de legea turismului, care nu există, ca să nu mai spun de strategiile schimbate înturism, numai eu ştiu vreo 12 strategii.