Mai multe şcoli din judeţul Botoşani folosesc un sistem revoluţionar de încălzire, implementat deja în ţările nordice

Mai multe şcoli din localitatea Pomârla, judeţul Botoşani, au fost racordate la cele mai perfomante sisteme de încălzire. În loc de sobe sau centrale pe lemne, şcolile au centrale care folosesc apa din subteran. Un sistem nou pentru noi, dar care este folosit deja de multă vreme în ţările nordice.

• ANIMAŢIE. Florin Piersic se pregăteşte de o nouă operaţie importantă. Primul mesaj transmis de pe patul de spital

• Câteva şcoli din localitatea Pomârla, judeţul Botoşani, se mândresc cu cele mai performante sisteme de încălzire
• Centralele din unităţile de învăţământ folosesc apa din subteran

Cu 20 de mii de euro, bani accesaţi prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cinci unităţi de învăţământ din Pomârla vor avea sisteme de încălzire pe baza de pompe care folosesc energia pământului. Sunt foraje de mare adâncime care transferă şi transformă apele subterane în căldură şi apă caldă.

Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla: Numai un simplu reglaj iniţial sau de pe telefon şi este suficient pentru a avea o temperatură constantă în toată şcoala. Am scăpat şi de noxe şi de avize şi de tot ce înseamna munca fochistului.

Tot acest sistem este monitorizat printr-o aplicaţie pe telefon, astfel munca fochistului stă acum doar într-o simplă glisare pe un ecran.

Bogdan Jâşcanu, director Şcoală Ghiorţeni: Omul de serviciu, fochistul, râdeam mai devreme cu el să predea toporul la liceu că nu mai are nevoie de el. Lucrează doar de pe tabletă.

Niculai Crihan, îngrijitor: De la despicat lemne şi până la tehnologia asta e, na. Şi la vârsta pe care o avem, e cam greu pentru început.

Proces de modernizare

Toate încăperile din școli sunt astfel încălzite constant, iar caloriferele au dispărut.

Bogdan Jâşcanu, director Şcoală Ghiorţeni: Nu mai sunt calorifele clasice pe care tot timpul le stricau, le atingeau, le atingeau cu băncuţele, acum căldura vine de sus.

Tehnologia noua a fost primită cu braţele deschise atât de părinţii elevilor, cât şi de cadrele didactice care predau în aceste şcoli.

Mărioara Aiordăchioaie, educatoare: Am lucrat în instituţii unde nu exista apa curentă, nu numai caldă, baia nu exista.

Cristina Surdu, educatoare: Au tot ce le trebuie, şi căldură şi apă caldă.

Deocamdată s-au montat sistemele de încălzire la trei din cele cinci şcoli din comună, iar acest lucru a fost posibil şi pentru că s-au închis şcolile şi s-au putut realiza lucrările. Dacă până acum într-o lună de iarnă numai lemnele costau peste 2.500 de lei pentru o unitate de învăţământ, primele calcule arată că de acum înainte, factura pentru curentul care se consumă nu depășește 1.000 de lei.