Monument istoric în ruină din centrul Capitalei, transformat în clădire-hibrid. Reacţiile sunt împărţite

Dacă multe monumente istorice ajung ruine, unele au un dram de noroc. Cunoscută drept "vila de lângă ASE", Casa Nanu Muscel a fost consolidată şi reabilitată, după ce în ultimii ani era în pericol de prăbuşire, iar în spatele ei a fost construită o clădire nouă, din sticlă, cu 7 etaje. În timp ce oamenii spun că zona arată mai bine acum, Ordinul Arhitecţilor Bucureşti blamează faptul că o clădire istorică este acaparată, din nou, de un bloc înalt. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Ani la rând, clădirea a fost un simbol al nepăsării, chiar în mijlocul Capitalei. Monumentul istoric vechi de peste 130 de ani era în pericol de prăbuşire: scările de la intrare erau măcinate de timp, iar elemente din faţadă lipseau. "Casa Nanu Muscel a aparţinut profesorului doctor Ion Nanu Muscel, fost director al Spitalului Colţea. Clădirea a fost ridicată în 1890 şi 123 de ani mai târziu, în 2013, a fost clasată ca monument istoric", spune Andreea Milea, reporter Observator.

Monument istoric, de la ruină la clădire-hibrid

Adică la un an după ce Academia de Studii Economice a preluat clădirea. "Academia de Studii Economice din Bucureşti a cumpărat clădirea, în 2012, cu suma de 3,8 milioane de euro de la o firmă care pe atunci era în insolvenţă. În 2015 au început lucrările de consolidare şi reabilitare, însă şantierul a fost întrerupt după ce Ministerul Culturii a deschis un proces în instanţă", adaugă Andreea Milea, reporter Observator.

Lucrările s-au oprit în martie 2016, pe motiv că autorizaţia de construcţie era ilegală, iar ASE nu a cerut avizul Ministerului Culturii. Procesul a fost câştigat de Academia de Studii Economice pentru că autorizaţiile de construcţie au fost emise înainte ca imobilul să fie recunoscut ca monument. 

În 2020, şantierul a fost redeschis. "Clădirea avea nevoie de intervenţii pentru consolidare. O clădire atât de veche, inerent are nişte vulnerabilităţi. Atât din concepţie, cât şi datorită faptului că multe nu sunt întreţinute cum trebuie", spune Matei Sumbasacu, structurist.

Renovare de 40 de milioane de lei

40 de milioane de lei a costat renovarea. Întrebat ce a găsit în interior, Florin Dobre, director administrativ, răspunde: "Un dezastru. Întreaga stocatură, întreg ansamblul de ornamente, atât la interior cât şi la exterior, au fost refăcute de personal calificat in restaurări".

Casa va găzdui muzeul facultăţii, dar şi o galerie de artă, în timp ce în clădirea de sticlă îşi vor muta birourile angajaţii academiei. "Superbă şi este foarte bine încadrată între clădirea ASE. E o trecere foarte frumoasă, foarte bine gândită", crede un trecător. "Este frumoasă, foarte frumoasă. Sunt turistă, călătoresc şi îmi place această clădire", spune o femeie. "Culoarea pare nouă după renovare", crede un turist. 

Reacţia Ordinului Arhitecţilor

Ordinul Arhitecţilor nu vede cu ochi buni faptul că un monument istoric important este acaparat de un bloc de sticlă. "Tot timpul am militat ca cel puţin construcţiile publice sau construcţiile din zone centrale care au un impact foarte mare, să fie făcute prin concurs de soluţii. În acest caz nu a fost, deşi era o clădire foarte importantă. Normal că orice beneficiar doreşte cât mai multe etaje lângă", declară Emil Ivănescu, președinte Ordinul Arhitecților București.

Moda construcţiilor-hibrid nu e nouă. Cea mai veche clădire în acest stil se află lângă Ministerul de Interne. Este chiar vechiul sediu al Securităţii, unde se păstrau arhivele, grav avariat în timpul Revoluţiei din 1989.