Nomofobia sau teama de a nu avea acces la reţelele mobile

Un fenomen, pe cât de firesc, pe atât de alarmant, creşte cu o viteză uluitoare în societatea în care trăim. Nomofobia sau teama de a nu avea acces la reţelele mobile şi la traficul de date, acaparează tot mai mulţi tineri. Sunt cei obsedaţi de telefonul mobil, de accesul la Internet, de prietenii şi de postările pe Facebook, Instagram şi Twitter.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Un fenomen, pe cât de firesc, pe atât de alarmant, creşte cu o viteză uluitoare în societatea în care trăim. Nomofobia sau teama de a nu avea acces la reţelele mobile şi la traficul de date, acaparează tot mai mulţi tineri. Sunt cei obsedaţi de telefonul mobil, de accesul la Internet, de prietenii şi de postările pe Facebook, Instagram şi Twitter. Chiar şi copii de trei ani au ajuns să fie afectaţi de această boală. Psihologii spun că dependenţa de telefon este mai greu de tratat decât cea de alcool.

Telefonul a devenit pentru mulţi români prietenul din umbră. Tot timpul în apropiere. Iată de pildă aceşti tineri. Au ieşit la terasă, dar de jumătate de oră stau cu ochii în ecrane. 

Un studiu arată că 8 din 10 români adorm cu telefonul mobil, după ce verifică email-urile sau contul de social media. Şi se trezesc la fel. Sunt persoane care verifică dispozitivul şi de 200 de ori pe zi. Şi au parcă o nelinişte atunci când... nu scoate vreun sunet.

Dacă intraţi în panică atunci când rămâneţi fără baterie, dacă vi se pare că auziţi telefonul sunând sau vibrând, deşi nu vă apelează nimeni, sau dacă verificaţi telefonul din reflex- înseamnă că suferiţi de nomofobie, spun medicii. Termenul vine din engleză: no mobile phone phobia. Adică, frica de a rămâne fără telefon. 

Anul trecut, la Institutul Socola din Iaşi au fost diagnosticaţi 17 adolescenti cu această boală, iar în prima jumătate a acestui an, 16. Cel mai mic dintre pacienţi are doar trei ani. 

Cei de la institut vor să transforme şcoala în care a învăţat Ion Creangă într-un centru de terapie cu poveşti, pentru copiii dependenţi de tehnologie. 

Reabilitarea clădirii istorice vechi de două secole costă două milioane de lei, dar deocamdată nu sunt bani.