Prăjiturile, la fel de nocive ca fumatul pasiv. Un studiu al britancilor a împărţit lumea în două: premierul Rishi Sunak a avut ultimul cuvânt

O cutie de prăjituri la locul de muncă e la fel de periculoasă ca fumatul pasiv la birou! Este declaraţia preşedintei Agenţiei pentru standarde alimentare din Marea Britanie, care a dat naştere unui şir nesfârşit de discuţii. Vinovat e colegul care aduce dulciuri de ziua lui sau cel care nu se poate abţine şi mănâncă în exces? Disputa a ajuns şi în România, unde medicii recomandă angajatorilor reguli alimentare stricte mai ales în organizaţiile cu angajaţi supraponderali.

• Cod galben de vânt, viscol şi strat de zăpadă în aproape toată ţara până duminică noapte. ANM a prelungit avertizările de vreme extremă

Zile de naştere, onomastică, întoarcere din vacanţă- toate reprezintă un motiv bun pentru a aduce la birou prăjituri, bomboane sau un platou cu pateuri şi sărăţele. Şi cum tentaţia e mare, vor nu vor, cei mai mulţi colegi cad pradă poftelor.

Numărul comenzilor de prăjituri a crescut semnificativ după pandemie, mai ales din partea companiilor cu multi angajaţi, spun cofetarii. Unii organizează activitati săptămânale ori anuale cu astfel de gustări, iar reţetele sunt adaptate după fiecare preferinţă.

Florentina Mihăilă, cofetar: Eu chiar am scăzut cantitatea de zahar la 30% la prăjituri. Produsele sunt facute de casă, cu produse naturale. Chiar săptămâna viitoare avem o comandă de nouă platouri, este un domn care ne comandă în fiecare an de prajituri şi partea sărată, săraţele şi pateuri, combinate.

Obiceiul a stârnit dezbateri şi peste hotare. Profesoara Susan Jebb, preşedinta Agenţiei pentru standarde alimentare din Marea Britanie, spune categoric nu prăjiturilor la birou şi trage un semnal de alarmă - consumul lor este la fel de pericolus cu fumatul pasiv.  "Dacă nimeni nu aducea prăjituri la birou, nu aș mânca prăjituri în timpul zilei, dar pentru că oamenii aduc prăjituri, le mănânc."

Reacţiile internauţilor nu au fost deloc de partea ei

Internaut: Profesorul Susan Jebb nu vrea să mâncăm. Sau să fumăm. Sau să bem ori să facem orice altceva! Vrea să ne păstrăm pentru acei ani extra, când suntem incapabili să ne controlăm oricare dintre funcțiile corpurilor noastre.

Un miniecler înseamnă aproximativ 70-80 de kilocalorii, arată specialistii. Dar problema reală intervine abia atunci când oamenilor le este greu să se oprească la o singură porţie.

Şerban Damian, nutriţionist: Există vorba și în engleză - out of sight, out of mind, adică să nu ții nimic tentant în rază vizuală, pentru că uneori îți depășește capacitatea de a te controla și de a te abține. Zahărul în exces este extrem de periculos. Dacă există probemă cu mâncatul în exces, sau persoane cu afecțiuni, sau supraponderale, să impunem niște reguli. Nu aduceți mâncare la birou, nu țineți mâncare la vedere aducem o dată pe săptămâna, facem o anumită masă comună.

De cealaltă parte, sunt cei care spun că fiecare răspunde pentru sănătatea sa.

Jeni Chiriac, psiholog: Adevărul este undeva la mijloc, pentru că persoanele care întâmpina probleme în ceea ce privește autocontrolul impulsurilor au nevoie de suport din partea persoanelor din jur.  Atunci când creierul este nevoit să compenseze partea de oboseală, stres, emoție negativă, tolerenta la frustrare, el va caută remediile rapide.

Polemica a ajuns şi la cabinetul premierului britanic Rishi Sunak, care a dat verdictul: e ok să ducem bunătăţi la serviciu.