Pentru învăţământul gratuit, în România, părinţii plătesc mai mult decât statul
Prima zi de şcoală face o gaură neagră în bugetul fiecărui părinte. Un sistem de învăţământ gratuit, pe hârtie, este foarte costisitor în realitate. Părinţii sunt nevoiţi să plătească pentru rechizite, materiale didactice, manuale, cretă, bănci sau paza şcolii în care învaţă copii lor.
De Redactia Observator la 25.01.2017, 20:45
Prima zi de şcoală face o gaură neagră în bugetul fiecărui părinte. Un sistem de învăţământ gratuit, pe hârtie, este foarte costisitor în realitate. Părinţii sunt nevoiţi să plătească pentru rechizite, materiale didactice, manuale, cretă, bănci sau paza şcolii în care învaţă copii lor.
-Doar începutul de an şcolar, cu tot, cu florile de rigoare, haine, uniforme, doar ziua aceasta, cred că 1.500 de lei, de fiecare.
-Deci 3000 de lei pentru amândoi?
-Da!
Pentru un părinte, cheltuielile cu un elev încep în prima zi de şcoală. Ministerul educaţiei, însă, a stabilit costul standard per elev la începutul acestui an. Haideţi să vedem care dintre ei plăteşte mai mult?
3.740 de lei alocă pe an statul pentru educaţia unui elev sau preşcolar. Cu 700 de lei mai mult în 2017, faţă de anul trecut. Trei milioane de elevi şi preşcolari din sistemul de învăţământ de stat beneficiază de această finanţare. Iar mai bine de 90% din bani asigură salariile dascălilor.
-Toate salariile sunt acoperite în integralitate de la bugetul de stat. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile, peste un miliard şi jumătate merg efectiv, spre tot ce înseamnă utilităţi la unităţile şcolare, mici reparaţii, perfecţionarea cadrelor didactice.
Insuficient în cazul Ralucăi. Fiica ei este clasa a patra, iar fiul ei a intrat la gimnaziul unui liceu vocaţional.
-Sunt cheltuielile cu consumabilele de şcoală normală, caiete, penar, pixuri, stilouri, rezerve, tot ce îi trebuie. Ei fac şi modelaj, tot felul de eboşoare, lut, mai are nevoie de placa pentru modelaj, mai are nevoie de o placa pentru desen, este absolut necesar un şevalet pe care trebuie să-l ţină acasă.
Raluca a renunţat să mai ţină lista cheltuielilor. Dar crede că plăteşte lunar câte 100 de lei pentru fiecare copil. Alţi 60 de lei pe semestru se duc pentru plata firmei de pază de la şcoală. Iar meditaţiile o mai costă încă 600 de lei lunar, pentru ambii copii.
-Dacă mai punem la socoteală şi un afterschool, care începe de la 650 de lei pe lună, deja ajungem la nişte sume fabuloase cu educaţia. Educaţie care este obligatorie şi gratuită. Este doar obligatorie, gratuită nu este!
-Nu este normal ca elevii să cotizeze, sau părinţii, din buzunarul lor, pentru lipsurile pe care şcoala nu ştie să şi le gestioneze.
Altfel stă situaţia în restul Europei. Norvegia alocă anual aproximativ 4000 de euro pentru fiecare elev. Urmată de Belgia şi Marea Britanie, cu puţin peste 3.300 de euro. Iar Franţa şi Germania au un cost standard de peste 2.800 de euro (2870 euro). Chiar şi vecinii bulgari înţeleg nevoile elevilor mai bine. Ei au un cost standard de aproximativ 1000 de euro, arată un studiu Eurostat.
