Războiul mucenicilor: muntenești sau moldovenești? Ce preferă românii
Pe 9 martie, sunt prăznuiţi Sfinţii 40 de Mucenici. Presupun că nu intrăm acum în semnificaţia religioasă a zilei, ne oprim deocamdată la cea culinară. Declarăm deschisă dezbaterea şi aducem fiecare argumente din zonele din care venim.
De Angela Bertea la 08.03.2024, 13:24
Moldoveneşti sau muntenești, însiropaţi sau cu nuca mucenicii sunt gustoși și savurați in cele mai multe case, pe 9 Martie, când este Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sebastia.
În Moldova, mucenicii mai sunt numiți sfințișori și au forma cifrei 8. Aceștia sunt frământați din aluat de cozonac, copți, apoi unși cu miere și nucă. Alte gospodine ii ung cu nucă de cocos.
Bucovinencele păstrează acest obicei și pregătesc mucenicii după rețete învățate de la bunici, mame sau soacre. În popor, se spune că forma lor de 8 este un simbol al infinitului și al uniunii cu Cosmosul, în aliniere cu mitul deschiderii Porților Cerului.
Tot din bătrâni, se păstrează obiceiul de a oferi de pomană acești mucenici cunoscutilor. In credința populară, o data cu ziua Sfinților Mucenici se încheie zilele babelor, zile capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde.
Tradiţii de Sfinţii 40 de Mucenici
Mucenicii munteneşti au acceaşi formă de 8, dar sunt mult mai mici şi fierţi în apă cu mirodenii, lămâie, nucă, scorţişoară şi vanilie. Pentru un plus de aromă, se poate adăuga şi puţin rom sau aromă de portocală.
Tradiţia mai spune că în ziua Sfinților 40 de Mucenici trebuie băute 40 sau 44 de pahare cu vin. Iar gospodinele trebuie să evite să spele sau să facă curaţenie.
Şfinţii 40 de Mucenici din Sevastia
Joi, 9 martie, creştinii îi prăznuiesc pe cei 40 de Mucenici din Sevastia. Aceşti mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor. Sfinţii 40 de Mucenici erau soldaţi crestini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Acestia nu erau doar romani de origine, ci şi greci, amestecaţi cu armeni.
Aflând despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se inchine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuti cu pietre. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghetare, in lacul Sevastiei. La miezul nopţii, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieşit din apă din cauza gerului. Alergand spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei rămaşi sa îndure gerul au început să se roage, timp în care s-au petrecut mai multe minuni: apa lacului s-a încălzit, iar gheaţa s-a topit. Pentru că au fost scoşi vii din lac, comandanţii au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Toţi martirii au trecut la cele veşnice în urma acestui supliciu.
Prăznuirea celor 40 de mucenici este probabil sărbătoarea preferată a bărbaţilor deoarece tradiţia spune că vinul băut în această zi se transformă în putere de muncă pentru tot anul. Astfel, se beau 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de mucenici.
În semn de respect pentru martiriul lor, gospodinele gătesc mucenici, colaci în forma cifrei 8.
În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii de Paşti, dar şi pentru cea până la sfârşitul anului. Dacă tună în timpul zilei este semn bun, pentru ca va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, dacă în ajunul Sfintilor Mucenici este vreme rece şi îngheaţă pământul va urma o toamnă lungă.
Pentru a avea parte hrană până la recolta următoare, în Muntenia, de Sfinţii Mucenici, femeile stropesc cu ajutorul unui snop de busuioc udat în agheasmă vasele în care gătesc de post, cele pentru bucatele pentru sărbpătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziile din cămară. La final, acestea tămâiază casa.
