România mai are o problemă de rezolvat, după includerea minelor de aur de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO: daunele de cinci miliarde de dolari cerute de Gabriel Resources 

Roşia Montană a intrat azi în patrimoniul mondial UNESCO. Politicienii s-au felicitat pentru reuşită, dar locuitorii din Alba regretă că sute de posibile locuri de muncă s-au evaporat. România mai are un lucru de rezolvat - procesul în care compania canadiană de exploatare minieră cere aproape cinci miliarde de dolari despăgubiri.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

• Autorităţile şi localnicii din Roşia Montană nu sunt mulţumiţi de includerea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO.

După ani întregi de negocieri şi proteste în stradă, unele chiar violente, Roşia Montană a devenit astăzi nu doar patrimoniu mondial UNESCO, ci şi patrimoniu aflat în pericol.

Adrian Cioroianu, fost ambasador UNESCO: Este o veste bună pentru România. Noi vorbim despre o zonă care cuprinde fostele mine romane care au exploatat aurul după daci. A venit colonizarea romană şi acum 2000 de ani s-a început acolo exploatarea aurului.

Experţii prezenţi în cadrul dezbaterilor UNESCO şi-au exprimat îngrijorarea că activitatea minieră rămâne posibilă, chiar dacă la un nivel restrâns şi nu neapărat industrial.

Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîţu şi miniştrii cabinetului său şi-au exprimat bucuria faţă de decizia forului internaţional.

Tanczos Barna, ministrul Mediului: Este un pas important. Este o victorie pentru Ministerul Culturii, pentru cei care au făcut această propunere şi pe termen lung va genera un interes deosebit pe plan mondial pentru această regiune, care va genera cu siguranţă turism, care va genera foarte multă activitate turistică în zonă.

În Roşia Montană, însă, locuitorii par să privească decizia cu alţi ochi. Aproximativ 2100 de oameni mai locuiesc azi în comună, majoritatea pensionari şi câţiva angajaţi în minerit, în localităţi din jur. 

Eugen Furdui, primar Roşia Montană: Din punctul meu de vedere şi a majorităţii din comunitate nu suntem bucuroşi. Opinia populaţiei din zonă, în mod majoritar, a fost pentru minerit şi cred că era benefică şi pentru ţară, nu doar pentru zonă, dar e o decizie care s-a luat, trebuie respectată.

România a aniversat 65 de ani de la aderarea la UNESCO

Motivul, spune primarul, e acela că începând de azi oamenii locului şi-au pierdut meseria moştenită de generaţii.

Eugen Furdui, primar Roşia Montană: Mineritul de la Roşia Montană astăzi a luat sfârşit.

Adrian Cioroianu, fost ambasador UNESCO: Eu înţeleg nostalgia acestor oameni după meseria lor, dar în acelaşi timp trebuie să acceptăm că vremurile se schimbă. Mineritul pe bază de cianuri nu mai e posibil.

Autorităţile mai au un hop de trecut - procesul pe care compania canadiană Gabriel Resources l-a inceput în 2015 împotriva statului român, proces în care cere 4,7 miliarde de dolari despăgubiri pentru că România a oprit exploatarea rezervelor de aur din Munţii Apuseni. O soluţie în litigiu e aşteptată în 2022. 

Adrian Cioroianu, fost ambasador UNESCO: Acest spaţiu era pe lista patrimoniului naţional. S-au dat anumite autorizaţii despre al căror cuprins noi nici astăzi nu ştim toate detaliile pentru că multă vreme au fost secretizate. 

O misiune de monitorizare va veni la Roşia Montană, pentru a propune măsuri de conservare care să scoată peisajul minier de pe lista zonelor de patrimoniu aflate în pericol. 

În 2018, guvernul condus de Viorica Dăncilă a oprit procedura de înscriere a sitului în patrimoniul UNESCO. Azi, în ziua deciziei, România a sărbătorit 65 de ani de la aderarea la UNESCO.