România se ''laudă'' cu cei mai mulţi angajaţi din UE care muncesc într-un domeniu diferit faţă de cel pentru care s-au pregătit

România este ţara Uniunii Europene cu cei mai mulţi angajaţi care muncesc într-un domeniu diferit faţă de cel pentru care s-au pregătit. În acelaşi timp, experţii contrazic ipoteza supracalificării lucrătorilor români. 

• Val de ger peste România. Unde se vor întregistra aproape -10 grade

''Sunt tehnician unghii şi am studiat comunicare şi relaţii publice.''

''Am studiat dreptul şi  acum sunt Program Manager în IT.  După facultate am fost consilier juridic în IT şi apoi am trecut mai departe către partea tehnică.''

''În IT, la calculatoare, la Universitatea Politehnica Bucureşti. Da, lucrez în domeniu.''

Experţii contrazic ipoteza supracalificării lucrătorilor români

O parte din tineri optează pentru locuri de muncă sezoniere, unde banii vin rapid, imediat după finalizarea studiilor. Eurostat a luat în calcul tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 35 de ani, iar concluzia a fost că 36% dintre aceştia au profesii în domenii total diferite, comparativ cu ceea ce au studiat. Procentajul este cu 10% mai mare decât media europeană. Pe cea de a doua poziţie este clasată Franţa, fiind urmată de Slovacia. Totuşi, experţii infirmă aceste date.

George Butunoiu, expert HR: Nu există angajator care să vrea sau care să accepte, în firma lui, pe cineva supra-calificat. Acum nu prea mai vezi, doctori, absolvenţi de medicină care să facă vânzări. Atunci era un caz evident, flagrant, de supra-calificare.

Domeniile în care întâlnim cei mai mulţi supracalificaţi sunt comerţul şi transporturile, care sunt încadrate de experţi, drept joburi temporare. O altă cauză a supracalificării este organigrama pieţei muncii din România care nu permite pregătirea universitară concretă pentru activarea în anumite domenii, precum ingineria, medicina, dreptul sau arhitectura.

Iulian Stănescu, sociolog: Este o problemă legată de locurile de muncă pe care le generează economia României. Aceastea sunt cu preponderenţă locuri de muncă slab calificate şi slab remunerate. Ele corespund unui nivel tehnologic relativ redus şi presupun activităţi simple, repetitive.

Cei mai puţini muncitori supracalificaţi sunt în educaţie şi sănătate, conform unei statistici experimentale Eurostat.