Satul din România care doar în acte are ZERO locuitori. "Practic nu-i nimeni aici"

Comuna Şpring, judeţul Alba. Aici, uliţele bătătorite şi pustii ascund câţiva oameni, pe care îi poţi număra pe degetele de la o mână. Recensâmântul din 2022 arată o realitate sumbră: nimeni nu locuiește acolo, cel puțin în acte. Cele câteva suflete, ale căror viață este strâns legată de animalele pe care le cresc, îşi pun acum speranţele în fondurile primite de la Uniunea Europeană prin programul Apia.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Îmbătrânirea localnicilor dar şi depopularea reprezintă cele mai mari probleme ale satelor din România. În anumite colţuri ale ţării, oamenii sunt puţini şi tot mai bătrâni. Într-un sat din comuna Şpring, judeţul Alba, ultimul recensământ arată 0 locuitori. Am mai găsit totuşi câţiva localnici care ne povestesc cu durere de satul uitat de lume.

Localnică: Pe buletin, practic nu-i nimeni aici, dar fiindcă avem animalele, suntem câţiva aici. 

Localnică: Eu nu aş putea să trăiesc la oraş. Mai bine la ţară, iarbă verde, aer curat, animale.

Cândva, aici îşi duceau traiul 21 de familii, însă, cu timpul, au găsit un trai mai bun fie departe de vatra satului, fie peste hotare. 

Localnică: Nu mai vin oameni la sat... Nu mai vin... e de lucru. Vin în vizită, ne caută, dar atât. Poate şi condiţiile, ca să zic aşa, ar fi drumul... în special ar trebui să fie pasionaţi de animale.

Iulia Stănilă, primar Șpring: Au rămas doar patru case, după cum bine se poate vedea, dar cu celelalte sate ale comunei Şpring nu am avut această problemă. Acest motiv se datorează faptului că, dumnealor au domiciliul în satul Şpring, şi acolo au fost recenzaţi, dar de fapt, ei aici locuiesc pentru că aici îşi au şi animalele, şi mai sunt încă patru case, dintre care trei populate.

Cum sunt încurajaţi tinerii pentru a repopula satele uitate

Prin programul Tânărul Fermier, autorităţile din Alba au încercat să îi facă pe tineri să rămână în localitatea natală. Acum îşi pun speranţele în fondurile primite de la Uniunea Europeană prin programul Apia, destinat celor care vor să lucreze un teren agricol.

Nicolae Albu, prefect de Alba: Fondurile venite de la UE prin Apia pot să vă spun că tocmai s-a finalizat depunerea cererilor şi avem undeva în jur de 21.000 de cereri ceea ce nu este puţin, pe 21 de mii de hectare în judeţul Alba. 

Statistica mai arată că peste 60 de sate din Alba au mai puţin de 10 locuitori, iar dintre acestea 20 au sub 5 locuitori.