Secretul bine păstrat din centrul Capitalei. Cea mai mică dintre catedralele lumii păstrează amintirea istoriei tumultoase

În centrul Bucureştiului, la doi paşi de Piaţa Romană, se află un secret bine păstrat: catedrala cea mai mică din lume. Nu are nici 100 de metri pătraţi, dar este loc suficient pentru credinţa miilor de greco-catolici care vin aici să se roage. În spatele liniştii, se păstrează cu sfinţenie istorii tumultoase şi poveştile românilor veniţi din Ardeal în Capitală în urmă cu un secol. 

• Vremea 6 - 19 mai 2024. Val de ploi, grindină și vijelii; de miercuri, se răcește în toată ţara. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

La numărul 50, pe Strada Polonă din Bucureşti, la nici 100 de metri distanţă de strada principală, se află un lăcaş de cult modest, dar care deţine un record neaşteptat: Catedrala Greco-Catolică Sfântul Vasile cel Mare este cea mai mică din lume. 

Dimensiunile celei mai mici catedrale din lume

Cinci metri lăţime şi 16 în lungime. Aceasta este suprafaţa pe care o are catedrala cea mai mică din lume. Încap aici 70 de persoane în partea de jos şi încă 20 sus, în cor. În vremuri normale, se pot ruga aici 100 de credincioşi la un loc. În vremuri de pandemie - doar un sfert dintre ei la interior, cu multe scaune afară. 

"Credincioşii sunt întotdeauna asteptaţi în zilele de duminică, pentru că nu e o biserică de cartier în sensul unei confesiuni majoritare. Cei mai mulţi au originile în Transilvania. Există şi acel univers al sensibilităţii care ne face să fim parte a bisericii care îşi trage rădăcinile în Ardeal", spune Mihai Frăţilă, Episcop de Bucureşti. 

Istoria catedralei din centrul Bucureştiului

Lăcaşul de cult a fost construit în anul 1909, la iniţiativa arhiepicopului romano-catolic Raymund Netzhammer, care dorea să construiască o bisericuţă pentru comunitatea de greco-catolici veniţi în Regat. "A primit susţinerea Papei Pius al X-alea de la Roma, care pentru a strânge fondurile construirii a acceptat să se facă o colectă în lumea catolică. Şi chiar dacă lăcaşul de cult are dimensiuni foarte modeste, la vremea respectivă lucrurile acestea au uşurat iniţiativa", povesteşte Mihai Frăţilă. 

Paroh era episcopul de mai târziu Ioan Bălan, unul dintre cei şapte beatificaţi de Papa Francisc în anul 2019, atunci când a vizitat România. Şi care apare alături de ceilalţi martiri pe pereţii laterali ai Catedralei Greco-Catolice. "Biserica a fost confiscată de regimul comunist şi a fost dată Bisericii Ortodoxe, care a stăpânit-o până în toamna anului 2006, din păcate. În 2014, arhiepiscopul major decide împreună cu Sinodul Bisericii Romane unite cu Roma, înfiinţarea unei noi episcopii greco-catolice cu sediul la Bucureşti, astfel că Bisericuţa Vasile cel Mare devine Catedrală", mai spune Mihai Frăţilă. 

Cum a rezistat în faţa timpului. Iconostasul a rămas intact

Cea mai mică din lume, dar suficientă pentru ca între pereţii modeşti să încapă toată credinţa din suflete. Cutremurele şi bombardamentele au distrus multe dintre decoraţiunile interioare iniţiale. Iconostasul însă a rămas intact, iar zidurile au fost restaurate. Pictura, aşa cum este ea astăzi, face parte dintr-un proiect al unui pictor ucrainean care locuieşte în Italia. 

Atmosfera unică îi face pe credincioşi să se simtă ocrotiţi şi parte ai unui spirit măreţ, care se simte în largul său chiar şi în catedrala cea mai mică din lume.