Secretul celei mai dulci industrii: Care este ingredientul-minune care dă savoare înghetaţei

Sinonimă cu vara şi vacanţa, îngheţata rămâne desertul delicat preferat de mulţi. Fie că îi rupem ambalajul imediat şi o devorăm cu poftă, fie că ne furişăm noaptea la congelator, departe de ochii copiilor, e mica noastră plăcere după care ne topim. La nivel mondial, se consumă cantităţi impresionante, iar anul trecut piaţa îngheţatei a atins 68 de miliarde de dolari. Iată secretele unei industrii care ne îndulceşte şi ne răcoreşte. 

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola: Max Verstappen a câștigat cursa, urmat de Lando Norris și Charles Leclerc

Pe băţ, sendviş, la cornet, vafă, cupă, pahar, la caserolă sau... direct la găletuşă. Cu gust de cacao, ciocolată, caramel, vanilie, fructe... şi până la avocado sau leuştean - nu am avea timp în tot jurnalul să enumerăm formele şi aromele îngheţatei. 

Ingredientele secrete ale îngheţatei

Reporter-Cliente: Ce arome preferate aveţi?

- Fructul pasiunii şi caramello.

- Astea sunt cele care vă plac cel mai mult?

- Da, da. 

-  De caramel, de caramel.

- În ce formă?

- În general la pahar, ca să nu avem calorii în cornet. Ţinem la siluetă! 

Vanilia, ciocolata și cacaua rămân aromele preferate. O cumpărăm din impuls, să ne satisfacem pe loc pofta, sau o luăm pentru acasă, în caserolă, de la supermarket. 

Reporter-clienţi: - Cât de des consumaţi îngheţată?

- Cam de trei ori pe săptămână, cu siguranţă.

- Aproape în fiecare zi. În perioada asta, aproape în fiecare zi. 

7 miliarde de oameni - 7 miliarde de gusturi - cam ăsta pare a fi motto-ul producătorilor de îngheţată. Iar în piaţă e loc mereu de noutăţi şi experimente. 

Ionuţ Boiciuc – manager tehnologie şi inovaţie: Când vrem să facem un produs nou, ne jucăm aici, le testam, când iese totul aici ok, îl putem transfera şi în producţie.

Şi totuşi, ce punem în îngheţată ca să iasă atât de gustoasă?

Ionuţ Boiciuc – manager tehnologie şi inovaţie: Avem grăsime vegetală, este uleiul de cocos, folosim unt, acesta este tancul pentru unt, folosim zahărul, lapte praf integral, degresat, lapte proaspăt, avem sortimente la care folosim şi smântană, cacao plus tot felul de alte ingrediente, pastă de fistic, unt de arahide, partea de emulsificatori şi agent de îngroşare. Laptele proaspăt este local, de la fermierii din zonă, fructele de pădure, de exemplu afinele, la fel, sunt de pe plan local.

După omogenizare, pasteurizare şi maturare, după adăugarea aromelor de tot felul, îngheţata intră în frizzer, care o aduce la precis minus 18 grade celsius. Apoi urmează ambalarea. 

Angela Bertea, reporter Observator: La această linie se produc, într-o oră, aproximativ 8.000 de bucaţi de îngheţată tip cornet.

George: Aici producem îngheţata cu formă de ursuleţ, de multe ori chiar ne amuzam cand o producem, pana reglam linia avem niste ursuleti ba cu un ochi mai mare, ba cu o ureche mai mare, dar ulterior pana finalizam reglajul arata chiar… 

Ionela Iacoban – coordonator calitate: Din punct de vedere calitativ, înghetată este analizată din oră în oră, dar se mai fac şi analize fizico-chimice şi microbiologice la laboratoare externe. 

În fabrică e răcoare şi vara, dar în depozit e mai bine să nu intri, dacă nu ai haine groase. 

Angela Bertea, reporter Observator: Aproape 800 de tone de îngheţată sunt depozitate doar în acest depozit, la -24 de grade. De aici vor pleca atât în ţară cât şi în toată Europa. 

George Barbu, manager fabrică: Cel mai îndepărtat loc de la Suceava ca și număr de kilometri, Anglia sau Portugalia, dar chiar am avut solicitări de la alți consumatori să trimitem chiar și în Statele Unite îngheţată, doar că este un pic mai dificil să ajungă înghetată până acolo.

30 de milioane de litri de îngheţată poate produce, anual, fabrica din Suceava. O treime din cantitate merge direct la export. 

Cam cinci litri de îngheţată consumă, anual, un român. 3 litri, adică vreo 35 de cornete de îngheţată, sunt din producţia internă. Restul, din import. Neo zeelandezii conduc în topul mondial al mâncătorilor de îngheţată: ei consumă, anual, aproape 30 de litri de îngheţată. Dintre europeni, cei mai mari fani ai desertului răcoritor sunt finlandezii, urmaţi de suedezi şi de danezi. 

Pandemia a frânat uşor industria îngheţatei şi i-a silit pe producători să se reorienteze: nu au mai vândut în hoteluri şi restaurante, dar au vândut mai mult în magazinele de cartier, în supermarketuri şi benzinării. Preocuparea pentru sănătate a oamenilor a schimbat şi piaţa îngheţatei. Au apărut multe sortimente fără zahăr, fără gluten sau fără lactoză. 

Alex Prunean, reporter Observator: 10% din compozitia acestei îngheţate este vodka, suficient de mult cât să i se simtă gustul, dar şi mirosul extrem de puternic. De aceea, este o îngheţată recomandată 100% adulţilor. 

La Iaşi e mereu coadă în faţa unei ciocolaterii, care vara vinde, în principal, îngheţată artizanală. 

Clara Mihociu, reporter Observator: Înghețata naturală sau sorbetul, care nu are în compoziţia sa lapte, permite crearea de noi şi noi arome. Este mult mai colorată şi mult mai aromată. Aici, spre exemplu, avem afine cu lavandă sau mentă, mac şi căpşună, ori dacă nu ... portocală cu ghimbir şi până la final de an vom găsi aici şi îngheţată cu aromă de mămăligă.

Industria îngheţatei artizanale a fost însufleţită şi de programul start-up nation. Chiar dacă este mai scumpă decât îngheţata de la marii producători, ea câştigă, de la an la an, tot mai mulţi fani.