Studenţii români ar putea plăti mii de euro pentru a profesa în străinătate după ce termină facultatea

Ministrul de Finanţe vrea un sistem de învăţământ ca afară. Cine nu intră la facultate pe un loc bugetat de stat, este ajutat cu bani să facă şcoală, dar, după studii, trebuie să munceasă în România şi să dea banii înapoi.

• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

Ministrul de Finanţe vrea un sistem de învăţământ ca afară. Cine nu intră la facultate pe un loc bugetat de stat, este ajutat cu bani să facă şcoală, dar, după studii, trebuie să munceasă în România şi să dea banii înapoi. Eugen Teodorovici speră ca măsura să-i ţină în ţară pe tineri cel puţin 10 ani, timp în care vor ceda o parte din salariu statului. Totul se va face printr-un contract. Nu este însă singura schimbare pentru studenţi. Călătoriile gratuite cu trenul vor avea un număr limitat.

Ideea ministrului este un sistem de învăţământ superior asemănător celui din Marea Biritanie. Acolo, studenţii primesc credite garantate de stat, pentru studii, şi restituie banii în tranşe după ce se angajează. Eugen Teodorevici spune că a fost inspirat de modelul fiicei sale. 

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor: Aseară am vorbit cu ea şi am rugat-o: Tată, zic, trimite-mi şi mie contractul pe care l-ai semnat cu facultatea respectivă din ţara respectvă să văd şi eu ce scrie acolo. Adică nu să fii legat de glie, dar dacă primeşti din partea statului un sprijin, iar după terminarea facultăţii, să fie această perioadă, exact cum este în Europa, în care restitui banii. Din ceea ce tu câştigi lună de lună, câte o părticică mică poate fi dată înapoi pe, nu ştiu, 10 ani, 20 de ani 

O idee care ar urma să facă parte dintr-un program de strategie naţională prin care forţa de muncă să fie ţinută în ţară. Practic, printr-un contract semnat la începutul facultăţii, studenţii care beneficiază de aşazise credite de studii se obligă să muncească în ţara lor până le achită. 

De cealaltă parte, studenţii cred că măsura i-ar alunga şi mai mult din ţară, la facultăţile din străinătate care au un sistem asemănător.  

Un student spune că "în momentul în care o ţară vrea să se dezvolte în orice capitol, trebuie să investească. Şi dacă ministrul o să facă din tot bugetul care este în momentul de faţă în învăţământ un fel de împrumut pe termen lung, atunci nu va face decât să facă oamenii să nu dorească să rămână aici". 

Răzvan Rughiniş, prodecanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare: Taxa de şcolarizare este 4.000 de roni, da? Aceasta este o taxă la nivelul cel mai de jos din Europa. Valoarea obţinută prin aceşti bani este una mult mai mare. Valoarea obţinută în termeni de angajabilitate, pentru că, de exemplu, inginerii români sunt apreciaţi oriunde în lume

Pentru studenţi urmează şi alte modificări. Călătoriile cu trenul, care până acum erau gratuite, vor fi limitate la 12 pe an. În plus, facilitatea va fi doar pentru cei până în 26 de ani, fără restanţe.    

Petrişor Ţucă, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România: CFR Călători ne-a spus că, în 2018, numărul total de bilete vândute pentru studenţi este de 20% din numărul total de bilete vândut. Am observat că din februarie 2017 până în prezent, ele nu depăşesc 0,02% din PIB 

Noul program de Strategie Naţională ar urma să fie gata până la sfârşitul lunii august.