Trenul "Connecting Europe Express" a ajuns în România. Dacă în vestul Europei circulă cu 100 de km/h, la noi s-a poticnit şi abia dacă a prins 60 km/h

Trenul european se poticneşte în România. Dacă în vest, trenul "Connecting Europe Express" a circulat şi cu 100 de kilometri pe oră, la noi media a fost de doar 60 de kilometri pe oră. Chiar şi autorităţile recunosc, în mijlocul festivităţilor de primire a garniturii, că infrastructura de la noi e departe de ce visăm. Până duminică, când iese din România, trenul care uneşte Uniunea Europeană va avea şapte opriri.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Ora 12. La linia 14 din Gara de Nord este forfotă mare în aşteptarea trenului european. Denumit simbolic Connecting Europe Express, trenul a pornit din Lisabona în 2 septembrie şi va parcurge peste 20.000 de kilometri prin 26 de ţări. Destinaţia finală va fi Paris, în 7 octombrie. România este aproape la jumătatea traseului. 

''Suntem foarte bucuroşi că am ajuns în capitala ţării voastre şi că putem să împărtăşim această experienţă.''

La finalul călătoriei, trenul va aduna o colecţie de peste 100 de steaguri, din toate locurile prin care trece. Printre ele, şi cel al României şi al Bucureştiului. Trenul care face înconjurul Europei în anul desemnat "anul căilor ferate" este doar începutul unui proiect european prin care acest mod de transport să fie tot mai folosit. 

Cei care vor să muncească în timp ce călătoresc cu trenul o vor putea face şi asta pentru că are amenajată o sală de conferinţe. Aici există atât monitoare, cât şi conexiune la internet. 

Infrastructura deficitară duce la întârzieri mari

În România, problemele sunt altele. Infrastructura e la pământ în multe locuri. Podul de la Grăniştea, prăbuşit din cauza unor viituri, nu a fost terminat nici după 16 ani. Aşa că toate trenurile trebuie să facă un ocol. Inclusiv cel express.

Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, interimar Transporturi: Trenurile circulă în zig-zag cumva, este o problemă de investiţii. Calea ferată, în general, nu a fost o prioritate pentru România până în acest moment. 

Adina-Ioana Vălean, comisar european pe Transporturi: România a avut mai mult de 5 miliarde (n.r. euro) la dispoziţie. Ceea ce am reuşit să modernizăm din 2007 şi până acum au fost 500 de kilometri de cale ferată. Au fost foarte multe oportunităţi de finanţare ratate. 

Provocările româneşti pentru trenul european nu s-au terminat. În multe locuri va fi obligat să reducă viteza. Mâine pleacă spre Braşov, iar până iese din ţară, duminică dimineaţă, pe la Arad, va avea şapte opriri în total.