20.000 de români au picat în plasa întinsă de autorități pentru a le testa vigilența pe internet. Anunțul care i-a păcălit

Un anunţ fals pentru o vacanţă de vis cu reducere de 70% ne-a arătat cât de slab stăm la capitolul securitate cibernetică. 20.000 de oameni au dat click pe oferta irezistibiă, deşi momentul de slăbiciune i-ar fi costat datele personale; din fericire pentru ei, totul a fost de fapt un experiement social. Totul, în contextul în care numărul infracţiunilor prin care hackerii cer bani în schimbul datelor blocate s-a dublat. Instituţiile guvernamentale au fost principalele ţinte, însă şi utilizatorii obişnuiţi au fost victimele atacatorilor.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Atacurile hackerilor au crescut în ritmul dezvoltării accelerate a tehnologiei, dar şi pe fondul pandemiei, când întreaga planetă s-a mutat pe internet. 

Mihai Rotariu, director comunicare DNSC: Nu avem stabilită o igienă de securitate cibernetică care implică parole complexe, parole lungi, folosirea unui manager de parole, back-up, actualizări automate pe toate dispozitivele, folosirea unei soluţii de securitate, verificarea link-urilor şi a ataşamentelor. 

Autorităţile au făcut şi un experiment social. Au postat online un banner publicitar pentru o vacanţă de vis cu reducere de 70%, după modelul link-urilor maliţioase. În trei zile de campanie, a fost vizualizat de 11 milioane de ori, iar 20.000 de persoane au fost interesate de oferta irezistibilă. Doar 50 au mers până în punctul final, în care, dacă situaţia ar fi fost reală, ar fi pierdut date personale şi chiar bani. Pentru conştientizarea pericolelor de pe internet a fost lansat un quiz, cu 16 întrebări. 

Ioana Matei, reporter Observator: Ce să facem dacă avem calculatorul blocat şi trebuie să trimitem nişte bani, în bitcoini, pentru a avea din nou acces la datele noastre? Urmăresc instrucţiunile de pe ecran şi plătesc cât de repede pentru a redobândi accesul la datele mele. Răspunsul corect ar fi fost să nu plătesc recompensa şi să anunţ imediat autorităţile. 

Cel mai des, românii cad în plasa atacurilor prin SMS care promit premii sau pretind că sunt de la bancă pentru că nu respectă o regulă de aur: nu poţi câştiga un concurs la care nu ai participat.

Alin Becheanu, Asociaţia Română a Băncilor: Nicio bancă nu ne va solicita să introducem credenţialele printr-un link pe care l-am primit prin SMS sau prin e-mail. 

Anul trecut, aproape 2.000 de infracţiuni cibernetice au fost reclamate la Poliţie, cu 37% mai multe decât în 2020. Nouă din zece vizau accesul ilegal la un sistem informatic. 

Magda Popescu, Microsoft Digital Crimes Unit: Nu trebuie să mai ai cunoştinţe tehnice pentru a fi un atacator de succes. Acum există o piaţă, un adevărat marketplace, de unde se pot cumpăra kituri de pishing, kituri de ransomware. 

Asta face ca hoţii cibernetici să fie tot mai greu de prins. 

Cătălin Zetu, Combaterea Criminalităţii Informatice: Sunt mai multe elemente care fac investigarea foarte greoaie. Infrastructură găzduită dintr-o altă ţară, atacatori care sunt şi activează dintr-o altă ţară decât România plus sistemele lor de protecţie. 

Costurile criminalităţii cibernetice sunt estimate să ajungă la 10,5 trilioane de dolari, în 2025, aproape dublu faţă de pagubele produse în 2021. 

Mihai Matei, preşedinte ANIS: Am văzut atacuri care au afectat companii şi le-au pus pe butuci câteva săptămâni, o lună de zile. Nu este o întrebare de dacă vom fi atacaţi vreodată, ci când vom fi atacaţi. 

Specialiştii spun că 95% dintre breşele de securitate sunt cauzate de erori umane.