Avantajele şi dezavantajele utilizării tehnologiei moderne: "Smartphone-ul nu ne seamănă foarte mult, dar i-am oferit multe dintre facultăţile noastre cognitive"

Tehnologiile moderne ne-au făcut viaţa mai uşoară. Însă avantajele vin şi cu un cost. Capacitatea de învăţare, de memorare sau relaţiile cu cei din jur au fost afectate. În ce fel, vedem chiar acum la rubrica Use IT.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

• Tehnologia nu poate fi definită ca bună sau rea.

Vorbim astăzi despre relația oamenilor cu tehnologia, dar şi despre efectele pe care le poate avea în viaţa noastră. 

Suntem asemenea unor melci care îşi poartă casa în buzunar. Aceasta este concluzia antropologilor de la Univeristy College London, după ce au cercetat timp de un an modul în care oamenii folosesc smartphone-urile. Este evident o concluzie metaforică, dar nu foarte departe de realitate.

Şi în acest context, ne uităm şi la impactul dispozitivelor digitale asupra învăţării şi capacităţii de memorare. De câţiva ani am înlocuit pixul şi foaia cu tabletele, laptopurile sau telefoanele, aşa că inevitabil a apărut şi întrebarea - cum memorăm mai bine? Prin scris sau prin tastat? 

În vreme ce digitalizarea se impune tot mai mult în viaţa de zi cu zi, cercetătorii au vrut să afle care sunt cele mai bune tehnici de învăţare şi memorare. Aşa că au analizat activitatea electrică a creierului pentru fiecare tip de scriere în parte, manuală şi digitală. Concluzia a fost că scrisul de mână activează părţi ale creierului utile pentru memorare. La fel s-a întâmplat şi în cazul desenului. 

În schimb, scrierea direct pe o tastatură a dat rezultate mai nesigure în ceea ce priveşte procesul de învăţare. Spre deosebire de scrisul manual, acolo unde copiii ajung să recunoscă litera prin exersare, în cazul tastaturii este necesar un singur gest repetitiv, o simplă apăsare de buton. 

Daniel Miller, antropolog UCL: S-ar putea să faci mai degrabă lucruri cu telefonul tău, decât cu persoana lângă care stai. Smartphone-ul nu ne seamănă foarte mult, dar i-am oferit multe dintre facultăţile noastre cognitive, le-am introdus în telefon astfel încât să creăm o relaţie complementară.

După un an de studii pe oameni din nouă ţări ale lumii, antropologii de la University College London au ajuns la concluzia că smartphone-ul nu mai este doar un dispozitiv pe care îl folosim, ci a devenit locul în care trăim. 

Dar, să recunoaştem, tehnologia poate fi şi bună şi rea, în acelaşi timp. Aşa că haideţi să vedem câteva exemple în acest sens. Şi ne uităm în primul rând la efectele asupra copiilor. Încep cu cele negative, cauzate în principal de folosirea greşită, nesupervizată sau excesivă a tehnologiei. 

Tehnologia nu poate fi definită ca bună sau rea

Dacă petrec prea mult timp pe dispozitive electronice, vor fi uşor de distras şi vor avea dificultăți de concentrare, ce pot duce la o performanţă școlară redusă. Din acelaşi motiv, copiii pot ajunge să fie mai deconectaţi de viaţa reală. Iar expunerea la conţinut violent îi poate face să fie furioşi şi să dezvolte un comportament agresiv. De asemenea, pot dezvolta probleme de sănătate, precum probleme cu ochii, dureri de spate, obezitate şi o calitate redusă a somnului. 

Tehnologia are însă şi efecte pozitive asupra copiilor. În primul rând, cresterea IQ-ului faţă de generația anterioară. Folosirea unui număr crescut de produse tehnologice, precum aplicaţii şi jocuri de învăţare, îi face pe copii să poată rezolva probleme mult mai complexe şi să se adapteze mai uşor la o lume în continuă schimbare. Practic, putem spune că datorită internetului, orice casă poate fi acum echivalentul unei biblioteci infinite. 

Concluzia ar fi că tehnologia nu poate fi definită ca bună sau rea. Totul depinde de cum o folosim și cum ne raportăm la ea. Atât pentru azi, dar ne puteţi găsi şi pe site-ul observatornews.ro. Până data viitoare, nu uitați, inovăm prin tehnologie. Use it!