Avertisment FMI: Marile economii vor avea cele mai mari deficite bugetare de după pandemie

În raportul său World Economic Outlook, FMI a estimat marți că împrumuturile nete ale economiilor avansate vor ajunge la 5,2% din PIB în acest an, cel mai ridicat nivel din 2021, când lumea era afectată de restricțiile impuse în timpul pandemiei, scrie Financial Times.

Potrivit prognozelor FMI, deficitele Chinei și Statelor Unite vor atinge sau vor depăși 8% din PIB în 2026. Aceste estimări includ o gamă mai largă de împrumuturi decât unele dintre metodele de calcul utilizate la nivel național.

Prognozele indică o deteriorare a situației față de raportul FMI din aprilie și vin după luni de turbulențe pe piețele globale ale datoriei. Randamentele obligațiunilor au crescut pe fondul îngrijorărilor piețelor privind acumularea datoriei publice, inflația și finanțarea agresivă a inteligenței artificiale.

"Economia globală a dat dovadă de reziliență, însă această reziliență se apropie de limitele sale", a declarat Silvana Tenreyro, economist-șef al FMI, în cadrul unei conferințe de presă.

Raportul arată că, deși economia mondială a rezistat șocului provocat de prețurile petrolului, în parte datorită boom-ului investițiilor generate de inteligența artificială, riscurile asociate datoriei suverane sunt în creștere. Datoria publică globală se îndreaptă spre nivelul de 100% din PIB până la sfârșitul acestui deceniu.

"Refacerea spațiului fiscal trebuie să redevină o prioritate urgentă, având în vedere nivelul ridicat al datoriei, costurile mai mari ale împrumuturilor, cererile tot mai numeroase adresate bugetelor publice și incertitudinea accentuată", a transmis FMI.

Costurile împrumuturilor guvernamentale au urcat la niveluri maxime pentru ultimele decenii, în condițiile în care prețurile ridicate ale energiei și creșterea economică au determinat băncile centrale să renunțe la planurile de reducere a dobânzilor. Printre băncile centrale care au majorat dobânzile în acest an se numără cele din SUA, zona euro și Japonia.

"În condițiile în care costurile împrumuturilor guvernamentale pe termen lung cresc în principalele economii avansate, datoria publică ridicată și nevoile mari de refinanțare expun tot mai mult statele la schimbări bruște ale condițiilor financiare", a avertizat FMI.

Vânzările de obligațiuni s-au intensificat în septembrie, punând o presiune suplimentară asupra bugetelor prin creșterea costurilor cu dobânzile.

În SUA, împrumuturile nete ale administrației publice, calculate la nivelul întregului sector guvernamental, sunt pe cale să ajungă la 8,5% din PIB în acest an, potrivit prognozei FMI. Nivelul ar crește de la 7,1% în 2025 și s-ar situa peste cel de 5,8% înregistrat înaintea pandemiei.

Metoda de calcul a FMI, care include împrumuturile administrațiilor statale și locale din SUA, pe lângă cheltuielile guvernului federal, indică un deficit semnificativ mai mare decât alte estimări.

În februarie, Congressional Budget Office, organismul independent al Congresului american responsabil cu analiza bugetară, estima că deficitul federal va ajunge la 5,8% din PIB în acest an. Committee for a Responsible Federal Budget, un institut de analiză, estima un nivel de 6,2%.

FMI a adăugat că, pe măsură ce costurile fiscale cresc, iar presiunile electorale se intensifică în numeroase țări, "băncile centrale s-ar putea confrunta din nou cu solicitări de a acomoda un nivel mai ridicat al împrumuturilor publice sau de a tolera o inflație peste ținta stabilită".

Potrivit FMI, creșterea economică va rămâne relativ rezilientă în acest an. Instituția și-a revizuit ușor în sus, cu 0,1 puncte procentuale, prognoza privind creșterea PIB-ului mondial, până la 3,1% pentru acest an. În 2027, economia globală ar urma să crească cu 3,4%.

O parte a explicației este boomul inteligenței artificiale. "Însă este puțin probabil ca avântul inteligenței artificiale să stimuleze toate economiile în mod egal", a avertizat FMI.

Deși creșterea economică globală pare stabilă, aceasta se concentrează tot mai mult într-un număr mai mic de economii, a precizat instituția. În aprilie, 54 de economii generau 95% din creșterea economică mondială. De atunci, numărul lor a scăzut la doar 32, pe măsură ce au devenit tot mai numeroase revizuirile în scădere ale prognozelor de creștere.

"Economia globală nu doar încetinește sau accelerează; mai degrabă, creșterea economică se redistribuie între țări, în funcție de expunerea acestora la șocul de aprovizionare provocat de război și de intensitatea cererii asociate inteligenței artificiale", se arată în raport.

Statele Unite continuă să susțină economia globală, creșterea economică fiind estimată să rămână stabilă, la 2,3%, atât în acest an, cât și în următorul.

Prognoza pentru Germania a fost revizuită semnificativ în sus, cu 0,6 puncte procentuale, pe fondul creșterii investițiilor în infrastructură și apărare. Astfel, creșterea economică estimată ajunge la 1,3% în acest an și la 1,1% în 2027.

China urmează să înregistreze o încetinire a creșterii PIB-ului la 4,5% în acest an, față de estimarea anterioară de 5%, urmând ca ritmul să scadă și mai mult, până la 4%, în 2027.

În schimb, India se remarcă drept un punct luminos al economiei mondiale, cu o creștere estimată la 7% atât în acest an, cât și în următorul.

Raportul FMI privind stabilitatea financiară globală, publicat marți mai târziu, a evidențiat riscul deteriorării soldurilor fiscale. Instituția a atras atenția asupra modului în care războaiele prelungite, atacurile cibernetice și fenomenele meteorologice extreme agravează șocul energetic global.

Raportul s-a concentrat asupra a trei riscuri, printre care o corecție a prețurilor activelor asociate inteligenței artificiale și intensificarea amenințărilor sistemice generate de atacurile cibernetice. Acestea ar putea declanșa o înăsprire severă a condițiilor financiare și turbulențe pe piețe.

"O revenire a inflației sau intensificarea preocupărilor privind situația fiscală ar putea provoca o creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor suverane și ar putea declanșa turbulențe mai ample pe piețe, având în vedere rolul fundamental al obligațiunilor suverane", se arată în raport.