Radiografia rectificării bugetare. "Economia nu o duce deloc bine. Veniturile din economia reală au scăzut drastic"

"Rectificarea bugetară e demnă de o ştire la radio Erevan. În timp ce autorităţile ne spun că finanţele statului stau foarte bine, realitate este un foarte diferită. Statistica ne demonstrează, dacă mai era nevoie, că economia a aterizat forțat și că autoritățile, din păcate, n-au soluții pentru a preveni un eventual naufragiu economic. Veniturile statului din economia reală, din TVA și accize, se reduc drastic, cu 2 miliarde lei, paradoxal, într-un an în care inflația ar fi trebuit să îi umple conturile statului. Acest fapt demonstrează că economia nu o duce deloc bine, că firmele nu mai fac afaceri la nivelul din anii precedenți sau că au trecut, multe din ele, în economia subterană. 

Doar creșterile de prețuri din zona de energie, carburanți, gaze și electricitate, mai salvează încasările statului, aducând la buget 3,7 miliarde lei. Cum n-a reușit să adune mai mulți bani din economia reală, nici măcar din PNRR, unde avem un mare minus de încasări de 5,8 miliarde lei, statul s-a văzut nevoit să se împrumute la costuri tot mai mari, dovadă plusul de 3 miliarde de lei la plata dobânzilor. 

Ne-am împrumutat mai mult și am sacrificat, din păcate, investițiile în asistența sanitară, în școli și în mai toate proiectele de investiții care țin de viața noastră de zi cu zi. Dovadă că inclusiv din banii gratuiți din PNRR, pe care îi avem la dispoziție, n-am reușit să cheltuim 7 miliarde de lei.

În loc să facă reforme, să strângă cureaua, statul se comportă tot mai mult că un falit dependent de împrumuturile la dobânzi cămătărești, care face totul pentru a-și menține viața de lux. În ciuda încasărilor slabe, statul dă din ce în ce mai mulți bani pentru salariile bugetarilor, iar de economii nici nu se pune vorba. 

Radiografia rectificării bugetare arată, în esență, preocuparea statului pentru a-și conservă privilegiile și lipsa totală de interes pentru ce se întâmplă în economia reală, în viața oamenilor puternic afectați de inflația pe care statul pune gaz pe foc." este analiza făcută de analistul economic Adrian Negrescu. 

Deficitul scade

Guvernul urmează să aprobe joi a doua şi ultima rectificare bugetară din acest an. Deficitul consolidat scade la 5,74% din PIB. PIB-ul nominal este în creştere la 1396,2 miliarde de lei cu o creştere economică de 4,6% în acest an, a anunţat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. "Ca element foarte important al acestei rectificări este reducerea deficitului ca pondere în PIB de la 5,84% pe cash la 5,74% pe cash", a anunţat ministrul Finanţelor.

La bugetul general consolidat, veniturile se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, cheltuielile se majorează, pe sold, cu suma de 522,1 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menţine la 80,154 miliarde lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB.

Bugetul de stat pe anul 2022 se diminuează la venituri cu suma de 1,941 miliarde lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 18,433 miliarde lei credite de angajament şi cu suma de 1,916 milioane lei credite bugetare, deficitul crescând cu aproape 3,857 miliarde lei.

"Ca principiu al acestei rectificări a fost să alocăm fondurile suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii. După cum ştiţi au mai fost elemente care au apărut de la ultima rectificare până la în prezent. 

Asigurarea fondurilor şi pentru funcţionarea unităţilor administrativ teritoriale, asigurarea fondurilor în vederea desfăşurării normale a activităţii unor ordonatori de principali de credite până la finalul anului, alocarea de sume ordonatorilor principali de credite bugetului de stat pentru asigurarea drepturilor de asistenţă socială, asigurarea fondurilor necesare pentru finanţarea cheltuielilor permanente din Programul pentru şcoli al României, asigurarea fondurilor necesare finanţării cheltuielilor cu bursele acordate elevilor din unităţile de învăţământ special şi de masă, asigurarea fondurilor necesare finanţării cheltuielilor de funcţionare ale căminelor pentru persoanele vârstnice, asigurarea fondurilor necesare finanţării drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, asigurarea fondurilor necesare finanţării serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului şi măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap. 

De asemenea, avem în vedere asigurarea de fonduri şi pentru Ministerul Agriculturii în vederea acordării unor ajutoare de stat pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică, asigurarea de fonduri şi alocarea pentru execuţia din Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi a Programului de interes public şi social derulat prin Compania Naţională de Investiţii şi crearea cadrului legal pentru efectuarea de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfăşurări a activităţii ordonatorilor principali de credite", a spus Adrian Câciu.

Ministrul Câciu a explicat că bugetul de stat pe anul 2022 se diminuează la venituri cu suma de 1,941 miliarde lei, iar influenţele se reflectă în principal la impozitul pe profit, care vine pe plus cu 1,6 miliarde de lei. Majorarea se datorează avansului încasărilor din impozitul pe profit comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021.

Pe de altă parte, se înregistrează un minus la Taxa pe Valoarea Adăugată de 1,6 miliarde de lei în baza programării făcute în prima rectificare, având în vedere şi rezultatele din datele semnal pe PIB trimestrul trei, care reflectă încetinirea economiei. Ministrul Finanţelor a menţionat că există o reducere la accize de 670 de milioane de lei, o reducere pe taxa de utilizare a bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi de 1,3 miliarde de lei şi o creştere a veniturilor nefiscale de 3,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat se majorează pe sold cu suma de 1,9 miliarde de lei, din care cheltuielile de personal se majorează pe sold cu suma de 221,6 milioane de lei, chletuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 759 de milioane de lei, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3 miliarde de lei, cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu suma de 23,1 milioane de lei, transferurile între unităţile administraţiei publice se majorează cu 597,5 milioane de lei, alte transferuri se majorează cu suma de 1,6 miliarde de lei, cheltuielile de asistenţă socială cresc cu 1,2 miliarde de lei, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile se majorează cu 1,5 miliarde de lei, alte cheltuieli cresc cu 872,6 miliarde de lei.

Ministrul Finanţelor a explicat că există o restructurare a sumelor alocate ordonatorilor de credite pe PNRR având în vedere analiza privind execuţia sumelor din PNRR alocate pe credite bugetare făcută de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Diminuarea creditelor bugetare pentru proiectele finanţate din PNRR este de 7 miliarde de lei. El a menţionat că suma nu se pierde ci se pune în bugetul pentru 2023.

Chletuielile de capital se majorează cu 72 de milioane de lei la a doua rectificare iar fondurile de rezervă se majorează cu un miliard de lei.

"În fapt, după cum ştiţi, aşa cum v-am şi obişnuit, rectificarea ultimă din an este o rectificare a adevărului. Practic acolo se vede diferenţa între programat şi execuţie. În principiu, cei care au nevoie sau ordonatorii de credite care au nevoie primesc sume suplimentare, ordonatorii de credite care nu au reuşit, din varii motive, obiective sau subiective, să aibă o execuţie bugetară eficientă, pierd anumite sume de bani. Însă, ceea ce e foarte important, ceea ce s-a angajat în acest an evident se va regăsi în bugetul anului viitor", a mai spus Adrian Câciu.

A doua rectificare bugetară. Ce ministere pierd bani și cine câștigă

Potrivit proiectului de rectificare publicat marţi de Ministerul Finanţelor, ministerele care câştigă bani sunt cel al Finanţelor (PSD), al Muncii (PSD), al Agriculturii (PSD), al Economiei (PSD) şi al Justiţiei (PNL). Tot pe plus sunt MAE şi SPP. Pierd bani ministerul Energiei (PNL), cel de Interne (PNL), cel al Sănătăţii şi al Transporturilor, ambele conduse de social-democraţi.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰