Surse: Implicarea Rusiei în tranzacţia prin care MVM a cumpărat acţiunile E.ON, documentată de guvern. Ar putea fi sesizat CSAT

După ce MVM Group, companie deținută și controlată de guvernul ungar, condus de Viktor Orban, a anunţat că vrea să achiziționeze 68% din acțiunile pe care compania germană E.ON le are la E.ON Energie România și 98% din acțiunile companiei la E.ON Asist Complet, afacerea a intrat în atenția guvernului. 

Comisia pentru Supravegherea Investițiilor Străine a documentat implicarea şi interesele Rusiei în această tranzacţie au declarat surse politice pentru Observator. Comisia, din care fac parte şi reprezentanți ai SRI și SIE, are dreptul prin lege să sesizeze Consiliul Suprem de Apărare a Țări (CSAT) pentru că e o problema de siguranță națională, potrivit surselor citate. Dacă va fi sesizat, este posibil ca acest caz să ajungă pe masa CSAT. Iar fără acordul comisiei care evaluează Investițiile Străine, tranzacția nu se poate finaliza.

MVM are contracte cu rușii

Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deţinută 100% de stat, care ocupă locul şase în Europa Centrală. Are o prezenţă activă în 23 de ţări, peste 19.000 de angajaţi şi peste 11 milioane de clienţi, atât casnici, cât şi corporativi (inclusiv aproape două milioane în Cehia, Slovacia şi România).

În primul semestru al acestui an, compania a vândut o cantitate de 76 TWh de gaze naturale şi de 19 TWh de energie electrică. MVM are o capacitate de stocare a gazelor naturale de 4,4 miliarde de metri cubi. După primele şase luni ale acestui an, grupul a afişat un profit (EBITDA) de 5 miliarde de lei. 

O investigație a siteului Balkan Insight arată că MVM este compania prin care guvernul Viktor Orban încearcă să își extindă influența economică în Europa Centrală și de Est. MVM a cumpărat sistematic rivali energetici din Ungaria devenind singurul furnizor de gaz și de electricitate pentru clienţii casnici și cea mai mare parte a industriei din țară. Deține centrala nucleară Paks, principalul producător de energie electrică al Ungariei, și a doua cea mai mare centrală electrică alimentată cu lignit din nordul țării. Ungurii plănuesc dezvoltarea de noi reactoare la Paks în colaborare cu Rosatom, companie de stat rusă, printr-un contract, susținut cu împrumuturi de la guvernul rus.

 "România este până acum singura țară din regiune în care MVM a reușit să investească în producția de energie. Din 2015, compania operează câteva centrale hidroelectrice mici în Valea Uzului din Transilvania. Alte tranzacții au eșuat. MVM a pus ochii pe cele șapte afaceri românești ale CEZ atunci când compania cehă controlată de stat a decis să vândă, dar niciun acord nu a fost nu a fost finalizat. Ungurii au întâmpinat rezistență politică și în Slovacia în 2021, când doreau să achiziționeze 49% din compania electrică slovacă Stredoslovenska Energetika" scria Balkan Insight într-un raport din 2023. 

MVM are o expunere mare la importurile de gaze rusești în calitate de beneficiar într-un contract de import pe termen lung cu Gazprom. Gazul rusesc continuă să circule în Ungaria prin interconexiunile cu Serbia și într-o măsură limitată din Austria, arată o evaluare din 2024 a companiei de rating financiar Fitch.

Cine e Károly Mátrai, CEO-ul MVM

Károly Mátrai, numit CEO-ul MVM în ianuarie 2023, a petrecut în România crizele energetice europene de după pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, că director financiar al MET România Energy între 2020 şi 2022, potrivit profit.ro. A lucrat la București pentru un magnat maghiar, Benjamin Lakatos, fost executiv de top la holdingul MOL, supervizat de actualul ministru al Energiei de la Budapesta. De profesie economist, a lucrat aproape 25 de ani la Keler Group, cea mai mare casă de clearing și custodie de valori mobiliare de pe piața de capital și cea de energie din Ungaria și una dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Est, controlată de Banca Centrală a Ungariei.

Cariera lui Károly Mátrai s-a intersectat cu cea a actualului ministru al Energiei de la Budapesta, Csaba Lantos. Cei doi au fost numiți în actualele funcții la interval scurt de timp unul de altul, fapt interpretat de presă ungară drept o încercare a lui Viktor Orban de a-și întări controlul centralizat asupra sectorului energetic național, în contextul unei relații strânse a Ungariei cu Rusia în domeniu. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰