Video Palatul Ştirbey "renaşte": ce se ascunde în spatele porţilor închise de 10 ani. Pe locul unde urma să răsară un mall, vor fi reconstruite anexele de altădată

Palatul Ştirbey, construit în anul 1835 la comanda lui Barbu Ştirbey, fostul premier al României, a servit drept reşedinţă domnească de protocol timp de şapte ani. Realizat în stil neoclasic, după planurile unui celebru arhitect francez, palatul a fost clasat pe lista monumentelor istorice. O moştenire istorică veche de aproape 200 de ani care şi-a deschis porţile astăzi.

Palatul Ştirbey îşi recapătă frumuseţea de epocă

"Palatul Ştirbey este închis şi restricţionat accesului public de aproximativ zece ani. Finisajele au fost modificate radical", spune Rareş Iancău, reprezentant Hagag Development Europe. Palatul, întins pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, a trecut prin mai multe modificări. O bună parte dintre ele au fost aduse de statul român, care a deţinut clădirea timp de 46 de ani. "Scopul restaurării noastre este refacerea finisajelor iniţiale, în conformitate cu arhitectura proiectului din 1835", adaugă Rareş Iancău, reprezentant Hagag Development Europe. Doar decoraţiunile de pe faţadă, tâmplăria principală, scările şi sobele au rămas la fel ca acum 200 de ani. "(n.r. Scările) datează din acea perioadă. Probabil că în decursul timpului au mai suferit reparaţii", explică Rareş Iancău.

20 de milioane de euro va costa ca palatul să arate la fel ca înainte şi să fie pus în siguranţă. "În cadrul procesului de restaurare vom reface finisajele, pardoselile, aceste coloane, tavanele, tâmplăria exterioară şi, bineînţeles, consolidarea structurală a imobilului", arată Rareş Iancău. În multe camere, pereţii sunt crăpaţi şi sunt infiltraţii. 

Statul român a avut 3 ocazii să cumpere clădirea istorică

În urmă cu 28 de ani, palatul a ajuns la urmaşii familiei Ştirbey. Statul a avut de trei ori ocazia să îl cumpere, însă de fiecare dată nu a avut bani. În 2005, urmaşii familiei Ştirbey înstrăinează pentru prima dată palatul care este cumpărat de un om de afaceri pentru suma de 11 milioane de euro. Treisprezece ani mai târziu, palatul şi curtea sunt revândute, pentru suma de 10 milioane de euro, şi ajung la actualul proprietar. Dorinţa lui este să redea locului strălucirea de altădată: la toamnă vor începe lucrările de consolidare şi renovare după ce Primăria Capitalei a emis autorizaţiile săptămâna trecută. După doi ani de aşteptare.

Sobele au rămas la fel ca acum 200 de ani. "Le vom restaura şi păstra conform produselor iniţiale", povesteşte Rareş Iancău. De-a lungul anilor, palatul a servit drept Muzeu al Ceramicii şi Sticlei şi a găzduit evenimente de cultură. "La momentul în care noi am preluat acest imobil, nu exista mobilier şi stadiul este exact cum îl vedeţi. Aşa l-am preluat". Palatul are risc seismic şi, în mansardă, unde erau dormitoarele îngrijitorilor, semnele timpului se văd cel mai bine. "Va fi desfăcută toată structura de lemn a acoperişului şi recofigurată pentru că este într-o stare avansată de degradare".

În locul anexelor, urmau să apară un mall şi un bloc turn

Vor începe ample lucrări şi în curtea palatului, acolo unde, în 2008, vechiul proprietar a demolat mai multe anexe după ce a declasat clădirile de pe lista monumentelor istorice. "Anexele astea nu erau cele originale, de când s-a construit palatul. Au ars în jur de 1900 şi au fost refăcute oarecum identic, dar în beton. Din acest motiv s-a acceptat, la un moment dat, demolarea lor", zice Gheorghe Pătraşcu, fostul arhitect şef al Capitalei. În locul lor, ar fi trebuit să răsară un mall, dar şi un bloc turn. Demolarea lor a atras şi proteste din partea ONG-urilor. "Demolarea acestui imobil a fost cerută de mai multe ori şi niciodată nu a fost acceptată. Dacă informaţiile mele sunt corecte, înseamnă că ministerul a acţionat imoral", spunea atunci Nicuşor Dan, primarul Capitalei.

Proiectul imobiliar nu a devenit niciodată realitate pentru că nu a primit toate avizele necesare. Acum, în curte va fi refăcută remiza de trăsuri. "Ce cred că nu este simplu este să reuşeşti, din perspectiva dezvoltatorului privat, să îi dai o utilitate şi să funcţioneze", este de părere Mario Kuibuş, arhitect. Actualul proprietar vrea ca după lucrări, palatul să devină zonă de artă şi nu numai. Anexa care va fi construită va deveni restaurant.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰