Antena Meniu Search
x

Video File din istoria secretă a oraşului Bucureşti. Comorile ascunse ale Capitalei, pe lângă care mulţi trec fără să-şi dea seama

Dincolo de trafic și de agitația de zi cu zi, Capitala are multe locuri de arătat și multe povești de spus, atât locuitorilor, cât și turiștilor. Iată un traseu care ne poartă prin clădiri istorice importante şi zone ascunse, de care nu ştiu nici cei născuţi şi crescuţi în oraş. 

de Redactia Observator

la 31.07.2022, 21:39

Vezi și

Nu e colț al Bucureștiului să nu ascundă câte o poveste. Câte o filă din istoria unor vremuri la care, deși nu am fost părtași, avem acces graţie minunilor arhitecturale rămase moștenire. Nu e bucureştean să nu fi trecut măcar o dată prin faţa impunătoarei clădiri CEC din buricul târgului, nu e turist să nu o fi fotografiat. Puțini îi ştiu, însă, secretele. "Odată cu înfiinţarea statului român modern, Alexandru Ioan Cuza a vrut să facă o bancă. A făcut-o şi în 1864 a înfiinţat această bancă care se numeşte Casa de Depuneri, Economii şi Consemnaţiuni", povesteşte Eduard Uzunov

Secretele Palatului CEC din Bucureşti. De ce are Ateneul formă rotundă?

Imobilul desenat de arhitectul francez Paul Gottereau şi construit de arhitectul Ion Socolescu era o mândrie naţională, aşa că a fost ridicat exclusiv cu materiale de construcţie autohtone. Inaugurat la 1900, a fost locul în care s-a semnat prima operațiune bancară la noi în ţară. De cum păşeşti în interior, privirea îţi e atrasă de ghişeele care au funcţionat, neîntrerupt, vreme de aproape 100 de ani. "Mihai Viteazu a construit o biserică de lemn în secolul XVI, care era frecventată de către nu numai enoriaşii din zonă, din toată România veneau. Pe locul acesta, exact aici unde suntem, sub sala de consiliu, a fost această bisericuţă", arată Eduard Uzunov

La nici doi kilometri distanţă, cum urci pe Calea Victoriei, descoperi o altă bijuterie arhitectonică, ridicată la iniţiativa unui grup de intelectuali reuniţi în societatea culturală "Ateneul Român". "S-a întâmplat în 1886, când au intrat în posesia terenului de aici; teren care era prevăzut de către familia Văcărescu să fie construit un hipodrom. Ăsta e secretul pentru care structura este pe rotund", explică Eduard Uzunov. Costurile pentru ridicarea viitorului Ateneu erau, însă, uriașe. "Eşarcu a zis: Hai să vedem cum să facem, să vindem bilete de câte un leu, punem în vânzare." 500 de mii de bilete; cu banii aceştia, <<daţi un leu pentru Ateneu>> să construim, să plătim tot", adaugă Eduard Uzunov.

Pe acelaşi subiect

Subscripţia publică a funcţionat, iar construcția a fost terminată la 1937. Primul concert la Ateneu a avut loc, însă, mult mai devreme: la 1888. Frescele de pe pereţii Ateneului sunt o carte de istorie în imagini: de la Traian, până la Regina Maria și Regele Ferdinand. Ce nu vor afla turiştii străini e că puţin a lipsit ca lucrurile să stea cu totul altfel. "Gheorghe Gheorghiu Dej, când a ajuns la putere, a venit aici şi a zis: Rog să fie ştearsă această pictură! Nu face bine pentru noi, comuniştii, să avem în vizită preşedinţi de stat din alte ţări şi să vadă lăcaşe de cult pe perete", spune Eduard Uzunov. La rugămințile Patriarhului Iustinian, pictura a scăpat neatinsă, dar a fost acoperită cu o perdea roșie. Şi aşa a stat, până la 1968, la un an după ce Nicolae Ceauşescu a devenit şef de stat.

Locuri cu poveste pentru cei care vor să simtă parfumul Bucureştiului de altădată

Spre deosebire de interiorul Palatului CEC, Ateneul poate fi vizitat. Calea Victoriei e doar unul din locurile prin care trebuie să treci, când vii în Bucureşti. "Cine vrea să ia la pas cartierul Cotroceni poate face o scurtă oprire pentru un ceai cu iz interbelic în acest loc de pe strada Romniceanu", propune Greta Neagu, reporter Observator. "Povestea a început acum 11 ani, când am găsit această casă şi am început să renovăm şi să pregătim pentru ce a urmat şi pentru ce este astăzi", mărturiseşte Kosa Zoltan, patron. 

Ceainăria sa atrage azi o mulţime de oameni. "Am avut turişti din Japonia, din Australia, din Danemarca. Sunt foarte impresionaţi de Bucureşti, de România, pentru că au o altă percepţie înainte să ajungă la noi", adaugă Kosa Zoltan, patron. Jennifer a venit tocmai din Spania. Credea că România e doar Dracula. Va lua în bagaje cu totul alte amintiri: "Când am început să documentăm călătoria ne-am dat seama de tot ceea ce putem vizita în România. Am mâncat sarmale, supe, carne. Foarte, foarte bune. Complet diferit faţă de mâncarea noastră".

Diferit este și acest restaurant fine-dining din Capitală, aflat într-un imobil ridicat la 1914. O vizită aici e o ocazie unică să respiri parfumul Bucureştiului interbelic. "A fost o casă lăsată în paragină o bună perioadă de timp. Noi am recondiţionat-o destul de recent, acum trei ani a fost finalizat proiectul", spune Ciumac Laurenţiu, proprietar restaurant. În loc de ruine, azi descoperi un loc în care bucătari pricepuţi gătesc cu ingrediente din grădina proprie.

După ce am luat la pas centrul orașului, am sorbit un ceai bun și am gustat o mâncare românească autentică, tragem cortina peste frumosul București. Convinşi că mai avem multe de aflat și de povestit despre el.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Credeţi că se vor înmulţi atacurile urşilor în România?

Observator » Stiri sociale » File din istoria secretă a oraşului Bucureşti. Comorile ascunse ale Capitalei, pe lângă care mulţi trec fără să-şi dea seama