"Generația Pierdută" - episodul 3! Blestemul Laurei, fata PĂRĂSITĂ de noroc

Încă un copil al "GENERAŢIEI PIERDUTE" de România. O fată ajunsă la o maturitate cruntă: familia adoptivă a părăsit-o pe Laura, iar statul american e pe punctul de a-i lua cei trei copii pe care nu are cu ce să-i crească.

S-a născut într-o vineri de sfârşit de septembrie. Loredana Lăcrămioara. Câteva luni mai târziu, a fost uitată de mamă în spital, la Făgăraş. Salvarea ei a venit la doi ani şi jumătate. Când a fost înfiată de o familie înstărită din SUA. Acasă, copila nu s-a mai întors. În locul ei, fratele a găsit un munte de haine şi de dulciuri. Iar ea a devenit, din Lăcrămioara, Laura.

LOREDANA LĂCRĂMIOARA DIN BRAŞOV

Loredana a fost născută acasă. Era zdravănă la naştere, spune mama de aici, din România. Câteva luni mai târziu s-a îmbolnăvit şi a fost dusă la Spitalul de copii din Făgăraş. A venit un referent de la Primărie la ea şi i-a spus că un avocat i-a găsit familie pentru cea mică. Şi că

Loredana va fi dusă în America. Atunci avea 2 ani şi patru luni. Mama naturală spune că a primit de la avocatul care a intermediat adopţia

alimente, hainuţe şi dulciuri, prima oară.

A două oară, mama adoptivă a venit cu îmbrăcăminte şi alimente. Situaţia lor nu s-a schimbat deloc. Mama şi fratele locuiesc într-o baracă la marginea satului Grid, Braşov. Ionuţ e fratele vitreg mai mare al Laurei şi a lucrat o vreme la oi, în Moldova. El îşi întreţine şi mama. Despre tatăl fetei adoptate nu se mai ştie nimic, Ionuţ a avut alt tată. Şi el a părăsit-o pe mamă. Ionuţ ţine minte că sugeau din acelaşi biberon. Împărţeau absolut totul. Şi-şi aminteşte când au plecat cu Laura. A venit o maşină albă, le-au dat o geantă albastră cu alimente, ciocolată şi haine.

LAURA MACE ÎN STATELE UNITE

Părinţii adoptivi sunt o familie cu bani din Chicago. Laura a avut probleme la învăţătură şi a fost trimisă la şcoală specială. Relaţia cu ei a fost bună până când Laura a decis să se căsătorească, la 19 ani, cu un bărbat pe care părinţii nu l-au acceptat. Aşa că a fugit de acasă. A început să întrebe despre părinţii naturali când avea 13 ani. A vrut să ştie "cine" este, de la cine a împrumutat trăsăturile fizice.

Familia ei adoptivă nu o simte ca pe o familie "adevărată". În 2007 a plecat la o universitate mică in statul Indiana. Atunci a crezut ca e şansa ei să trăiască viaţa fără restricţii. Şi-a găsit un prieten cu care s-a şi căsătorit după câteva luni de zile. Părinţii au fost complet împotriva deciziei.

Căsătorită cu primul soţ patru ani jumătate, are doi copii, băiat de 5 ani şi fetiţă de 4 ani. Amândoi sunt în plasament familial în statul vecin,

Wisconsin. În timp ce Laura primeşte adăpost la un cămin pentru mame singure. În octombrie, îşi va primi copiii înapoi cu condiţia ca până

atunci să îţi refacă viaţa, să găsească un serviciu şi să le acorde un mediu de trai şi educaţie stabil. Altfel, riscă să fie decăzută din

trepturi. Tatăl copiilor deja a pierdut drepturile parentale. Al treilea copil, băieţel, Tristan-David, s-a născut luna trecută. Tatăl, militar în armata SUA, a fost în misiune în Irak. Şi părinţii adoptivi şi tatăl celui de-al treilea copil vor să fie în relaţii bune cu Laura doar dacă ea renunţă la cei mici. Însă Laura nu doreşte asta. S-a gândit la mama ei din România atunci când i-au fost luaţi copiii.

PRIVIND CĂTRE ŢARA NATALĂ

Priveşte fotografiile cu familia naturală pentru prima dată. Rămâne fără cuvinte. Se uită la chipurile copiilor şi spune că seamănă cu copiii ei. Spune că mama ei pare tristă şi satul, un lagăr de concentrare. Că poate de aceea a dat-o spre adopţie. Nu o urăşte, deloc chiar, pentru că datorită adopţiei a avut a doua şansă la viaţă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰