CASS la pensii, una dintre soluţiile propuse de CE pentru gaura de 4 mld. lei din noua Lege a salarizării
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Comisia Europeană pune presiune pe Guvern să găsească rapid bani pentru noua Lege a salarizării, după ce costul proiectului a crescut cu aproximativ 4 miliarde de lei față de scenariul discutat inițial cu Bruxelles-ul. Printre soluțiile indicate de experții europeni se numără și extinderea contribuției de sănătate aplicate pensiilor, însă aceasta este doar una dintre variantele analizate pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
Comisia Europeană cere Guvernului să adopte măsuri care să acopere costul suplimentar al noii Legi a salarizării, estimat la aproximativ 4 miliarde de lei peste scenariul inițial. Prelungirea sau extinderea contribuției de sănătate aplicate pensiilor este menționată ca posibilă soluție. Observațiile apar într-un răspuns transmis de experții Comisiei Europene Ministerului Muncii, scrie Mediafax.
Potrivit documentului, scenariul fiscal prudent discutat inițial de autoritățile române cu Bruxelles-ul prevedea un impact suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei. Forma revizuită a proiectului ar ridica însă costul la circa 12 miliarde de lei.
Pentru diferența de aproximativ 4 miliarde de lei, Comisia cere măsuri compensatorii adoptate simultan cu Legea salarizării sau, „de preferat, înainte” de aceasta.
Experții europeni invocă inclusiv impactul pe care o creștere permanentă și neacoperită a cheltuielilor l-ar putea avea asupra evaluărilor agențiilor de rating.
CASS la pensii este doar una dintre variante
În document, Comisia indică drept posibilă măsură extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate aplicate pensiilor. Formularea nu precizează însă dacă ar fi vorba despre modificarea plafonului sau lărgirea bazei de contribuabili.
În prezent, CASS de 10% se aplică numai părții din pensie care depășește 3.000 de lei. Pentru o pensie brută de 4.000 de lei, contribuția este de 100 de lei, iar pentru una de 5.000 de lei ajunge la 200 de lei.
Măsura a intrat în vigoare la 1 august 2025 și se aplică, potrivit Legii nr. 141/2025, până la 31 decembrie 2027.
Diferență de aproape un miliard de lei la salariile din Sănătate
Comisia Europeană a identificat și o neconcordanță între textul proiectului și fișierul folosit de Guvern pentru calcularea impactului financiar în Sănătate.
Grila introdusă în proiect conține coeficienți și factori de multiplicare care ar genera un cost suplimentar de aproape un miliard de lei, neinclus în calculele transmise Bruxelles-ului.
Comisia cere corectarea textului și introducerea unei reguli potrivit căreia factorii de ajustare stabiliți ulterior prin hotărâre de Guvern să fie neutri fiscal. Astfel, o creștere acordată unei categorii profesionale sau unei specialități medicale ar trebui compensată prin reduceri aplicate în altă parte a grilei.
Calendar pentru restanțele salariale din Justiție
O altă solicitare vizează elaborarea unui calendar clar pentru plata restanțelor salariale datorate personalului din sistemul judiciar.
Calendarul ar trebui anexat Legii salarizării sau adoptat în paralel cu aceasta, pentru a asigura predictibilitatea plăților și pentru a reduce riscul declanșării unor noi procese împotriva statului.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizase anterior că orice sumă care depășește scenariul de 8 miliarde de lei reprezintă o cheltuială permanentă, care trebuie finanțată în fiecare an, nu doar la intrarea legii în vigoare. Ministerul Finanțelor susține o variantă care poate fi acoperită integral fără să afecteze procesul de reducere a deficitului.
Discuții pe ultima sută de metri
Reprezentanții partidelor și consilierii Administrației Prezidențiale au continuat luni discuțiile tehnice privind forma finală a proiectului. În lipsa unui acord politic, Legea salarizării riscă să nu mai ajungă la vot înaintea termenului asumat prin PNRR.
Adoptarea reformei până la 31 august este legată de deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Comisia Europeană recomandase deja României ca reforma salarizării bugetare să contribuie la consolidarea fiscală și la controlarea cheltuielilor publice. Recomandarea a fost reiterată în evaluarea din iunie.
