Bolojan, despre Legea salarizării: Sub nicio formă nu pot fi acoperite unele cereri ale sindicatelor

• Legea salarizării, un jalon important din PNRR
• Ilie Bolojan: Cererile sindicatelor nu pot fi acoperite integral
• Ce limite are România pentru cheltuielile cu salariile din sectorul public
• Deficitul bugetar și investițiile, principalele constrângeri pentru majorarea salariilor

La finalul unei şedinţe a Biroului Politic al partidului, Bolojan a precizat că a fost dat un mandat grupurilor parlamentare ale PNL să susţină, în sesiunea extraordinară a Parlamentului, o serie de proiecte de lege între care cel legat de integritate, cel care ţine de strategia pe hidrogen şi componenta de decarbonizare şi cel al salarizării.

"În primul rând, având în vedere faptul că sunt încă câteva legi care mai trebuie adoptate în aşa fel încât să nu pierdem banii din PNRR, am dat un mandat grupurilor parlamentare ca, la sesiunea parlamentară care va fi convocată zilele următoare, de luni până miercuri, în Camera Deputaţilor şi în Senat, grupurile parlamentare ale PNL să susţină aceste proiecte de lege, începând de la legislaţia legată de ANI, deci componenta de integritate, unde aspectele care sunt neconstituţionale să fie corectate. De asemenea proiectul care ţine de strategia pe hidrogen şi componenta de decarbonizare, în aşa fel încât să ne încasăm sumele aferente a acestor jaloane, sume din care România finanţează astăzi lucrările la autostrăzi, la electrificarea căilor ferate, la şcoli, la spitale", a declarat premierul interimar la finalul şedinţei.

Legea salarizării, un jalon important din PNRR

El a subliniat că un alt subiect important îl reprezintă legea salarizării, care a dominat agenda discuţiilor din ultimele două luni.

"Aşa cum ştiţi, este un jalon din PNRR şi mandatul pe care l-au primit grupurile parlamentare este să susţină adoptarea acestui proiect de lege dacă el va întruni un acord în aşa fel încât să fie depus sub forma unui proiect pentru a fi adoptat. (...) Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de o parte pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuţi, necontestat de nimeni. Şi adoptarea acestei legi ţine de menţinerea credibilităţii noastre atât în faţa partenerilor europeni, cât şi în faţa agenţiilor de rating, a investitorilor, dar este şi o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, care înseamnă jalonul din PNRR, valoarea acestei reforme legate de salarizare", a explicat Bolojan.

Potrivit acestuia, un alt argument pentru adoptarea legii este introducerea unei predictibilităţi în ceea ce priveşte salarizarea din sectorul public.

"Vom şti care va fi evoluţia salariilor în următorii doi - trei ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii preelectorali - şi ştim ce s-a întâmplat în 2023 şi 2024 fără o astfel de lege. Există un risc ca pe fondul pulverizării politice să ne trezim cu cheltuieli de salarii care ajung să se apropie de cele din 2024, peste un an - doi, ceea ce ar fi o situaţie foarte complicată şi ar afecta economia noastră", a susţinut liderul PNL.

Bolojan a mai spus că proiectul urmăreşte corectarea unor inechităţi existente în sectorul public.

"Trebuie să recunoaştem că avem nişte diferenţe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public. Avem diferenţe în interiorul acelei familii. Gândiţi-vă că avem oameni care ocupă aceeaşi funcţie, fac acelaşi lucru, dar fiind angajaţi la instituţii diferite au salarii foarte diferite între ei, ceea ce generează nemulţumiri în sectorul public din partea celor care sunt defavorizaţi. Dar, pe ansamblu, aceste inechităţi generează o nemulţumire în societate în general şi o tendinţă din partea acelor care nu sunt avantajaţi de actualul sistem să lupte să-şi repare, să spunem, nedreptăţile, şi să fie o presiune permanentă şi o discuţie care nu se mai termină pe salarizarea din sectorul public, în timp ce nu ne gândim la celelalte milioane de cetăţeni români care lucrează din greu în sectorul privat", a detaliat premierul interimar.

Ilie Bolojan: Cererile sindicatelor nu pot fi acoperite integral

În acelaşi timp, Ilie Bolojan a vorbit despre constrângerile care trebuie avute în vedere la elaborarea şi aplicarea legii salarizării.

"Au fost foarte multe discuţii, au fost promisiuni în spaţiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite. Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creştere totală ca masă salarială să depăşească posibilităţile economiei României. Am mai făcut asta în 2023 - 2024 şi uitaţi unde am ajuns. În condiţiile în care am repeta aceeaşi greşeală, deci am face o creştere de salarii în sectorul public peste posibilităţile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României, ceea ce ne ar duce într-o situaţie în care orice guvern va veni va trebui să ia nişte măsuri, care la final vor face ca salariile reale în sectorul public, dar şi în cel privat, să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi. Aceasta este o chingă importantă de care orice Guvern, orice partid care susţine un amendament sau altul, trebuie să ţină seama", a spus el.

Ce limite are România pentru cheltuielile cu salariile din sectorul public

Preşedintele PNL a explicat că limitele sunt stabilite atât prin angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană, cât şi prin jaloanele din PNRR.

"Spre exemplu, nu putem să depăşim procentul din PIB care este dat de cheltuielile cu salariile publice. Astăzi avem un procent de 8,1% din PIB. Gândiţi vă că în 2024 am ajuns la 9,4% şi angajamentul României este că vom reduce aceste cheltuieli până în 2030 la 7,9%. Deci putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% şi 8,1%, ceea ce înseamnă că la estimările de creştere a PIB-ului pe anul viitor ar însemna o sumă de maxim 11-12 miliarde", a afirmat Bolojan.

El a adăugat că o altă constrângere este legată de creşterea nominală a fondului de salarii, care nu poate depăşi creşterea nominală a PIB.

"Adică nu putem să creştem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat şi decât economia noastră poate suporta. Şi din nou avem o estimare de creştere a PIB-ului, care se situează la început de an la 6,7% faţă de acest an pentru anul viitor, la aproximativ 7% acum la jumătatea anului, ceea ce înseamnă din nou că ne putem duce la o anvelopă de aproximativ 11 miliarde. Dacă am calcula procentul de 7,9% cheltuieli de salarii din PIB-ul României, înseamnă că anvelopa pe care o putem avea la dispoziţie minimă pentru anul viitor este de aproximativ 8 miliarde. Asta înseamnă că am putea creşte fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde", a punctat el.

Deficitul bugetar și investițiile, principalele constrângeri pentru majorarea salariilor

Ilie Bolojan a subliniat că, dacă nu va fi redus deficitul în anii următori, "practic banii pe care îi încasăm de la cetăţeni, în loc să se ducă către investiţii, în loc să se ducă către lucrări care înseamnă un plus în viaţa oamenilor, se vor duce pe dobânzi".

"Şi, dacă nu ne reducem costul dobânzilor, vom fi în situaţia în care guvernele viitoare vor fi doar nişte agenţii de plăţi şi nu vor mai putea crea condiţii pentru relansarea şi dezvoltarea economică. Şi atunci, anul viitor, aşa cum ştiţi, avem un angajament de a reduce deficitul la 5,3% din PIB. Anul acesta, angajamentul este de 6,2%, deci o reducere de 1%, ceea ce înseamnă că modul în care se face această majorare trebuie să ţine cont de reducerea de deficit. Pentru că, dacă creşti cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul trebuie sa scazi volumul de investiţii, trebuie să creşti eventual taxe şi impozite, ceea ceea nu este de dorit - nici să scădem investiţiile, nici să mai creştem taxe şi impozite", a atenţionat liderul liberalilor.

Premierul interimar a prezentat şi o serie de argumente privind situaţia bugetară din 2027 şi a subliniat că anul viitor va fi un an în care alocarea pe investiţii din fonduri europene va fi mult mai redusă decât anul acesta.

"Aşa cum ştiţi, anul acest avem cea mai mare alocare atât ca procent, aproape 8% din PIB, dar şi ca sumă, asta pentru că avem peste 8 miliarde de euro din PNRR, dar care anul viitor nu vor mai exista în buget. Prin urmare sunt două posibilităţi: sau va scădea bugetul de investiţii cu 1,8 - două puncte procentuale sau vom fi în situaţia în care va trebui să menţinem o valoare importantă a investiţiilor, dar din bugetul naţional, ceea ce înseamnă un efort în plus. Apoi suntem în situaţia în care cheltuielile de apărare nu vor putea fi reduse pentru anul acesta, pe de o parte pentru că avem angajamentele pe care le-am luat ca ţară membră NATO de a menţine cheltuielile de apărare într-o uşoară creştere, pe de altă parte intră tot pe acest angajament programul SAFE. (...) Dacă cumulăm aici şi necesitatea de a reduce deficitul, înseamnă că suntem în situaţia în care Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situaţia să pregătească un buget în aşa fel încât să menţină investiţiile la un nivel rezonabil, să scadă deficitul, să asigure o creştere de pensii şi de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte uşor. Şi deci adoptarea unei legi a salarizării vine să sprijine acest demers şi să asigure evitarea unor presiuni puternice pe care le-am avut în anii electorali, 2023-2024, şi care pot reapărea din nou între 2027 şi 2028", a transmis premierul interimar.