Video Cât costă să îţi construieşti o casă în România în 2026. Acum 10 ani era de două ori mai ieftin

• Materialele de construcţii, de trei ori mai scumpe decât acum un deceniu
• România importă 70% din materialele necesare construcţiei unui bloc
• Cât au ajuns să coste cimentul, fierul-beton, BCA-ul şi cărămida
• Cât costă astăzi să construieşti un metru pătrat
• Constructorii avertizează că scumpirile ar putea continua în toamnă

În România, să construieşti o locuinţă te costă cu peste 130% mai mult decât acum zece ani. Potrivit datelor Eurostat, suntem pe locul trei în Uniunea Europeană la ritmul scumpirilor, după Bulgaria și Ungaria, și cu mult, prea mult peste media europeană.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Materialele de construcţii, de trei ori mai scumpe decât acum un deceniu

"Unele materiale au avut un preţ crescut cu 100% chiar", a declarat Diana Badicu, arhitect.

"Caruselul de majorări a început în 2020, odată cu criza sanitară şi a fost influenţat în principal de întreruperea lanţurilor de aprovizionare logistică", a explicat Roxana Ghioca, directorul general al unei fabrici de polistiren.

"S-au trezit că nu mai există stocuri pentru niciun material. Cum apărea un stoc, el se vindea la un preţ mult mai mare", a precizat Ramona Ganea, specialist în vânzări.

România importă 70% din materialele necesare construcţiei unui bloc

Problema a fost agravată de faptul că România nu mai produce mare lucru. Importăm 70% din materialele de care avem nevoie pentru construcţia unui bloc. Mai sunt doar câteva fabrici în ţară.

"Avem zone în care avem producţie de ciment, avem fabrici de BCA şi de cărămidă. Două produse importante care au trecut prin majorări masive de preţ în ultimii zece ani. Producem şi polistiren, dar materia primă pentru polistiren vine din import", a adăugat Ramona Ganea.

Polistirenul. Un material esenţial în construcţii. În ultimii şase ani, costul de producţie pentru acesta a crescut cu 50, chiar 60%. Acum un metru pătrat se vinde cu 86 de lei. Vestea bună este că România poate acoperi cererea internă, pentru că altfel, dacă l-am fi importat, acest preţ ar fi fost mai mare cu 15 lei.

"Suntem influenţaţi major de ce se întâmplă la graniţa cu România. Suntem influenţaţi masiv de ceea ce se întâmplă în Golf. De fiecare dată când undeva în lume există un conflict - a doua, a treia, a patra zi în România vine o creştere de preţ pe zona noastră de activitate", a subliniat Roxana Ghioca.

Cât au ajuns să coste cimentul, fierul-beton, BCA-ul şi cărămida

Aşa s-a întâmplat cu majoritatea materialelor. Sacul de ciment costă şi 38 de lei, triplu faţă de acum 10 ani. Un kilogram de fier-beton se apropie de cinci lei. BCA-ul s-a scumpit de la 125 de lei metrul cub la 320, chiar 420 de lei. Cărămida ajunge şi la 6 lei şi 50 de bani. Iar vata bazaltică la 42 de lei pe metrul pătrat.

Există însă şi cauze pur birocratice. Reglementările privind securitatea la incendiu, normele privind eficienţa energetică a clădirilor şi cerinţele de reducere a emisiilor de carbon contribuie din plin la costul final al unei construcţii. E tot mai strict şi tot mai scump.

"Foloseam cu totul şi cu totul alte materiale. Polistiren pe care l-am înlocuit cu vata minerală bazaltică care vine în straturi mult mai groase, pentru a asigura eficienţă termică a clădirii. De asemenea facem referire la tâmplării care în trecut erau folosite în varianta cu două foi de sticlă. Acum folosim geamuri tripan, cu trei foi de sticlă. Pereţii de compartimentare şi de faţadă erau din porotherm, acum folosim BCA", a transmis Diana Badicu, arhitect.

"Mai mult fier beton în construcţie, mai mult beton, efectiv. Asta înseamnă, evident, un consum crescut, un cost crescut. Pe partea de eficienţă energetică, pentru a respecta standardul nZEB eşti nevoit să cumperi anumite produse pentru termoizolare. De asemenea, sunt necesare panouri solare, lucru care nu erau obligatoriu anterior. Sunt necesare şi baterii cu un consum redus de apă pentru a fi certificat verde. Recuperatoare de aer", a punctat Ramona Ganea.

"Aceste elemente duc la un cost între 20 şi 25 la sută mai mare decât costurile pe care le-ar putea avea o clădire", a explicat Vlad Răpişcă, inginer constructor.

Cât costă astăzi să construieşti un metru pătrat

În 2015 un constructor putea ridica un imobil la un cost de 650-700 de euro pe metrul pătrat. După 2016, odată cu cerinţele seismice mai stricte, costul construcţiei a crescut la 730 de euro. În 2020, standardul european nZeb a ridicat preţul spre 800 de euro. În prezent, pe fondul noilor cerinţe energetice, este aproape imposibil să mai poţi ridica un imobil cu mai puţin de 850 de euro pe metrul pătrat.

Tragem linie şi observăm că, faţă de acum 10 ani, când o clădire de 5.000 de metri pătraţi se putea construi cu 3,4 milioane de euro, acum e nevoie de aproape un milion de euro în plus pentru acelaşi proiect.

"Dacă tendinţa va continua ne aşteptăm ca în toamnă să avem alte creşteri de preţ, generate şi de conflictul din Orientul Mijlociu care pune presiune pe costul petrolului, dar şi de costul pentru carbon", a mai precizat Ramona Ganea.

Constructorii avertizează că scumpirile ar putea continua în toamnă

În sectorul construcţiilor există însă un mare semn de întrebare. Era nevoie în România de norme şi reguli mai stricte decât în multe ţări din Uniunea Europeană?

"Zelul românesc vine şi adaugă mai multă limită pentru producătorii interni", a punctat Roxana Ghioca.

"Toate regulile noi au adus după sine şi scumpire, evident. Şi costuri crescute pentru o construcţie nouă", a concluzionat Ramona Ganea, specialist în vânzări.

Cine a câştigat în urma schimbărilor de legislaţie, vedem lunea viitoare, într-un nou episod din campania Cât costă să fii român.