Video Ce sunt şezătorile. Tradiţii şi obiceiuri străvechi, purtate cu sfinţenie într-un cătun din Hunedoara

În cătunul Oprişeşti, cel mai înalt sat al comunei Balşa, gazda s-a pregătit din timp pentru adunarea mândră, a curăţat camerele, a tocmit ştergarele ţesute apoi şi-a pus straiele tradiţionale. O parte dintre femei o ajută la spălatul ţesăturilor şi al lânii. 

Maria Rad, gazda: M-am dus să le tund, că acum mieii sug lână şi le-am tuns numai de dedesubt, nu am tuns oile, că e încă frig, şi am adus lânurile să le spele.

În faţa porţii, vechile vălaie pline cu apă limpede de izvor sunt încă folosite pentru spălatul hainelor. După ce pânzele se întind pe iarbă, la soare, e rândul lânii proaspăt spălate să fie aşezată la uscat, pe gardul de lemn.

Localnică: Am tuşinat, după ce le-am tuşinat am fost cu lâna acolo, la vălău, am pus-o de-amoi şi acum mersărăm la vălău şi o spălarăm, cu maiu, dădurăm pă ia şi acum o punem să se usuce şi facem din ea ce avem nevoie. 

După ce se usucă, lâna ajunge la scărmănat. Odată lâna frumos curăţată, caierul pufos ajunge în furca femeilor din şezătoare. Acolo este locul unde se spun poveşti vechi despre urieşi şi se deapănă amintiri. Parcă munca merge mai cu spor când vorba este bună şi uneşte sufletele.

Localnică: Facem ciorapi, se fac si cu model pentru opinci, ciorapi cu fir mai gros care se poartă în cizme, sau cei cu croşeta care se poartă primăvara la un pantof elegant 

Şi în Mureş zeci de localnici s-au adunat la şezătoarea de la Căminul Cultural din Dedrad. Şi aici femeile au tors lână din care au făcut ciorapi, veste, covor şi diferite ţesături. 

Localnică: Aim un caier de lână şi torc ca să fac sosete de încălţat că vine iarna şi ca să avem sosete de lână groase ca să ne fie cald  

Evenimentul este tradiţie pentru localnici şi se organizează mereu înainte de începerea postului Paștelui. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰