Video Vocabularul TikTok, tot mai des folosit de către români. Cum ajung cuvintele să capete noi înţelesuri
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Tot mai multe cuvinte virale ajung să facă parte din vocabularul nostru de zi cu zi, însă sensul lor inițial este uitat sau folosit greșit. Termeni precum "vulnerabil", "toxic" sau "asumat" capătă noi înțelesuri în limbajul colocvial, mai ales sub influența internetului. Sociologul Alexandru Pleșea, invitatul Observator 16, explică de ce se întâmplă acest lucru.
PREZENTATOR: De ce facem asta? De ce folosim pentru situații care sunt mult mai complicate și au mai mulți factori, cuvinte care poate nu se potrivesc? Ne place să ne victimizăm? Ne place că e ceva în trend? E mai simplu? Vrem să vorbim mai puțin și am simplificat până și asta?
INVITAT: Dacă privim în social media și în mass media, sunt foarte multe cuvinte care se repetă în sensul acesta și mai ales că luăm și din anturajele pe care le avem, vrem, nu vrem, se imită aceste concepte prin cuvânt, prin termen și apucăm să le spunem înaintea coerenței, conștienței, logicei și direcție. Și cei care fac asta, principal, sunt oameni care nu-și cunosc bunul simt și acuză, dar de fapt ei se acuză pe ei înșiși, pentru că ei gândesc asta prima oară și emit o judecată despre ei înșiși în relație cu ceea ce nu le convine la ceilalți.
PREZENTATOR: Bun, și atunci, cum încerci să oprezi? Ce ar trebui să faci ca procesul acesta mai întâi să-l conștientizezi și după ce l-ai conștientizat, ce mecanisme ai la îndemână să-l repari?
INVITAT: Este un fel de oprire a momentului prin care înainte să emiți o judecată față de cineva, indiferent că e toxic sau că nu e asumat, sau că e responsabil sau că e vulnerabil, aceste concepte de fapt îl fac pe celălalt să adâncească și mai mult, chiar dacă el nu vrea să se întâmple pentru că îi se oferă mediul prin care el se intre și mai mult în vulnerabilitate, în toxicitate sau în asumare și unii își pierd direcția dacă ascultă aceste termene foarte des folosite de către partenerii, de către relațiile pe care ei le au.
INVITAT: Dacă cineva reușește să-și măsoare cuvintele mai bine, mai rapid decât poate să vorbească gura și mușchiul limbii care e foarte puternic și acesta, din păcate, nu poate fi ușor oprit.
PREZENTATOR: Dar asta credeți că este doar în cazul nostru, al românilor, este cu preponderență țărilor cu sânge latin? Că avem și justificarea asta, știți, de foarte multe ori, că suntem latini, că venim din Balcani, că suntem de peste ocean.
INVITAT: Da, propunerea ta este de justificare genetică, prin care noi suntem așa mai recalcitranți, mai sangvini, mai patoși.
PREZENTATOR: Vorba aia din bătrâni, ai vorbit înainte să gândești, nu? Da, dar ea are la bază o structură puțin, din punct de vedere medical și științific, chiar și mai nouă, psihologic, are o structură puțin deviată de genetică.
INVITAT: Adică oamenii care au coerență sănătoasă a structurilor biologice apucă să-și măsoare și să gândească consecințele cuvintelor spuse de ei. Cei care nu reușesc să facă asta și emit judecata verbală sau apostrofrarea pe care ei o alocă celor din jur înaintea măsurării consecințelor, atunci crăierul nu are ceva biologic stabil, structurat, coerent, conștiincios sau conștient în el însuși și, din păcate, acel om care emite astfel de judecăți apucă să creeze un mediu toxic și să nu primească prea mulți prieteni în jur în viitor.
PREZENTATOR: Bine, dar totul poate fi exersat.
INVITAT: Cel mai frumos este să ridicăm pe alții care au probleme, să-i încălzim, să ne alegem cu mai multă atenție cuvintele și să le oferim acel suport, chiar dacă omul are o zi proastă.
