A început campania electorală pentru europarlamentare 2024. Cel mai amplu exerciţiu democratic, un puzzle cu 27 de piese. Ce alege România
Alegeri europarlamentare 2024. Cu o lună înainte de alegerile europene, mai multe mesaje care îi îndeamnă pe cetăţeni să meargă la vot au apărut pe marile construcţii din Bruxelles, Paris sau Barcelona. Peste 450.000 de oameni sunt aşteptaţi la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European în cadrul unuia dintre cele mai mari exerciţii democratice din lume. Alegerile vor fi organizate în perioada 6-9 iunie.
De Redactia Observator la 10.05.2024, 09:02
La începutul lunii iunie, cetăţenii UE îi aleg pe cei 720 de legislatori care vor forma Parlamentul European până în 2029. Alegerile pentru Parlamentul European sunt, conform propriilor cuvinte ale instituţiei, cele mai ample alegeri transnaţionale din lume. Dar, la o privire mai atentă, sunt de apt o colecţie de 27 de alegeri diferite - pe care diferitele ţări le organizează în maniere foarte diferite.
Între 6 şi 9 iunie 2024, în jur de 373 de milioane de europeni vor fi chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei 720 de deputaţi din următorul Parlament European. Legea electorală a UE prevede că alegerile pentru Parlamentul European (PE) au loc o dată la cinci ani, într-un interval de timp de patru zile, de joi până duminică. În 2024, alegerile se vor organiza în cele 27 de state membre ale Uniunii începând de joi, 6 iunie, până duminică, 9 iunie.
Numărul deputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică. Numărul minim de locuri din fiecare ţară este de şase, iar cel maxim este de 96.
Câţi eurodeputaţi vor fi aleşi pentru fiecare ţară
În prezent, Germania are cel mai mare număr posibil de reprezentanţi, cei 79 de eurodeputaţi francezi ocupând poziţia a doua, iar cei 76 de eurodeputaţi italieni poziţia a treia. Iată câţi deputaţi europeni vor fi aleşi de fiecare stat la alegerile europene din 2024:
- Germania: 96
- Franţa: 81
- Italia: 76
- Spania: 61
- Polonia: 53
- România: 33
- Olanda: 31
- Belgia: 22
- Grecia: 21
- Cehia: 21
- Suedia: 21
- Portugalia: 21
- Ungaria: 21
- Austria: 20
- Bulgaria: 17
- Danemarca: 15
- Finlanda: 15
- Slovacia: 15
- Irlanda: 14
- Croaţia: 12
- Lituania: 11
- Slovenia: 9
- Letonia: 9
- Estonia: 7
- Cipru: 6
- Luxemburg: 6
- Malta: 6
Când au loc alegerile europarlamentare 2024
Olanda va da startul alegerilor joi, în 6 iunie, urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.
În România, alegerile europene au loc aşasar duminică, 9 iunie 2024. Cetăţenii cu vârsta de cel puţin 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, au dreptul de a vota. Secţiile de votare sunt deschise în intervalul orar 7.00-22.00, ora locală. Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora 23.59 (ora locală). Duminică seara se vor publica rezultatele provizorii, inclusiv în ţările în care scrutinul a avut loc mai devreme.
Organizarea alegerilor europarlamentare 2024
Există câteva reguli comune: În primul rând, legislaţia UE prevede ca numărul de europarlamentari aleşi de partide să fie proporţional cu numărul de voturi primite. Dar totul, de la pragurile electorale şi vârsta minimă a alegătorilor până la votul prin corespondenţă şi înregistrarea alegătorilor - chiar şi ziua exactă a alegerilor - depinde de fiecare ţară în parte.
Majoritatea ţărilor sunt organizate ca o circumscripţie unică. Există însă şi excepţii: Belgia, Irlanda, Italia şi Polonia îşi împart teritoriul în mai multe circumscripţii. Cetăţenii Uniunii care locuiesc în alt stat membru decât cel de origine pot alege să voteze şi să candideze în acel stat. Cât priveşte listele electorale, există mai multe sisteme naţionale, de la liste închise (pe care nu se poate schimba ordinea candidaţilor), până la liste semi-deschise (alegătorii pot schimba poziţia candidaţilor pe o singură listă aleasă) şi liste deschise (alegătorii pot alege candidaţi de pe mai multe liste).
România foloseşte un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine al candidaţilor pe listă. Vârsta de vot este şi ea stabilită de legislaţia naţională. În majoritatea statelor membre se votează începând de la 18 ani. Excepţie fac Grecia (17 ani) şi Austria, Belgia, Germania şi Malta (16). De asemenea, vârsta minimă la care se poate candida variază în ţările Uniunii, de la 18 la 25 de ani. În România este de 23 de ani.
33 de eurodeputaţi pentru România
În 2024, România trebuie să aleagă 33 de membri în Parlamentului European. În România, au dreptul de a fi aleşi ca membri în Parlamentul European persoanele care au împlinit vârsta de 23 de ani, au drept de vot şi figurează pe listele unui partid politic, a unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, unei alianţe politice, alianţe electorale ori ca independenţi. Lista completă a candidaţilor este publicată pe pagina Biroului Electoral Central.
Întreg teritoriul României constituie o singură circumscripţie electorală, ceea ce înseamnă că alegătorii aleg dintre aceleaşi liste de candidaţi/candidaţi independenţi. Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral este de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.
Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României. Votul prin corespondenţă şi votul online la alegerile europene nu este posibil în România.
