Alegerile prezidențiale vor fi în septembrie. Curtea Constituțională a respins sesizarea USR

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea USR şi a Forţei Dreptei privind legea pentru devansarea alegerilor prezidenţiale, relatează news.ro. 

• Ultimele informaţii despre starea de sănătate a lui Florin Piersic. Marele actor, transferat la Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• 18 județe intră sub cod galben de ploi și vijelii. Zonele vizate de instabilitate atmosferică

Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea deputaţilor USR şi a Forţei Dreptei privind legea pentru devansarea alegerilor prezidenţiale. "În esenţă, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuţie un element fundamental al dreptului electoral", au argumentat judecătorii CCR. Cele două partide acuzau că proiectul a fost adoptat de către PSD, PNL şi UDMR, "cu încălcarea flagrantă a oricăror principii democratice".

"Comisia de la Veneţia a observat că există trei categorii de sisteme de determinare a stabilirii datei alegerilor [Raport privind stabilirea datei alegerilor, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 22-a reuniune (Veneţia, 18 octombrie 2007) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 72-a sesiune plenară (Veneţia, 19-20 octombrie 2007)], România făcând parte din cel de-al doilea sistem menţionat de aceasta [data alegerilor este stabilită de o autoritate, într-un cadru temporal destul de strict determinat de Constituţie sau de legea electorală]. Legea criticată nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor, ci realizează o modificare de natură temporală în cadrul sistemului pentru care a optat legiuitorul român încă din anul 2004. Plasarea acestei date în ultima parte a mandatului în curs se înscrie în coordonatele democraţiei constituţionale pentru a se asigura succesiunea firească a mandatelor, fără a se afecta caracterul plenar al mandatelor în curs. Între data anunţării alegerilor şi data alegerilor există o distanţă temporală rezonabilă pentru a permite tuturor factorilor politici interesaţi să se pregătească pentru competiţia electorală", conform comunicatului de presă al CCR.

De asemenea, sursa citată mai spune că cei de la "Comisia de la Veneţia [Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002) şi Declaraţia interpretativă privind stabilitatea legii electorale, adoptată de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 15-a reuniune (Veneţia, 15 decembrie 2005) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 65-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17 decembrie 2005)] a stabilit că sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale sunt elemente fundamentale ale dreptului electoral şi nu pot fi modificate cu mai puţin de 1 an anterior datei alegerilor. Modificarea operată, extinzând intervalul temporal în care pot avea loc alegerile, nu reprezintă o reformă a legislaţiei electorale şi nu vizează un element de fond sau de substanţă a sistemului electoral".

"În consecinţă, Curtea a constatat că legea criticată respectă exigenţele constituţionale invocate", mai precizează CCR.

Pe 5 martie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege al UDMR care prevede modificarea datei alegerilor Preşedintelui României. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, astfel încât alegerile pentru Preşedintele României să fie organizate cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul de Preşedinte al României.

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a anunţat că alegerile prezidenţiale vor avea loc în 15 şi 29 septembrie, iar în 8 decembrie se vor desfăşura alegerile generale.