Cum au dat roade jongleriile financiare şi juridice ale lui Paul Lambrino

Jongleriile financiare şi juridice ale lui Paul Lambrino pentru obţinerea unei averi impresionante au dat roade.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

După ani de luptă pe mai multe fronturi, a reuşit să pună mâna pe importante proprietăţi care i-au aparţinut regelui Carol al II-lea.

Sau a primit decizii pentru despăgubiri. Lista proprietăţilor revendicate este însă lungă. Şi pe ea, sunt multe clădiri-simbol şi pământ valoros.

Palatul Elisabeta. Poartă numele principesei Elisabeta, aici a abdicat Regele Mihai şi, tot aici, este reşedinţa familiei regale a României. Cea care nu-l recunoaşte pe Paul Lambrino.

Aflat într-una dintre cele mai exclusiviste zone din Bucureşti, palatul Elisabeta are o valoare istorică inestimabilă. Niciun expert imobiliar şi niciun istoric, cu atât mai puţin vreo autoritate, nu au pus niciodată vreun preţ pe palat. Un palat la care ţinteşte de ani buni Paul al României.

Şi nu e singurul. Un alt palat, Modrogan, actualul sediu al Partidului Democrat Liberal, este pe lista autointitulatului prinţ. Fostă reşedinţă a Elenei Lupescu, ale cărei drepturi succesorale au fost cumpărate de Paul al României.

La doi paşi, clădirea Ministerului de Externe este şi ea pe lista revendicărilor. Chiar şi o parte din Cotroceni este râvnită de cumătrul actualului chiriaş, preşedintele Traian Băsescu. Biblioteca Centrală Universitară, unul dintre reperele Bucureştilor, se numără printre proprietăţile revendicate. La pachet cu multe terenuri: aproape 90 de hectare numai în Capitală.

"Dacă am lua şi am izola numai proprietăţile din Bucureşti, le putem estima la 180 de milioane de euro", spune Andrei Pascu, expert imobiliar.

Numai una dintre clădiri, fosta casă a Elenei Lupescu, valorează aproape dublul sumei pentru care Paul Lambrino a vândut toate drepturile firmei Reciplia.

"E greu de izolat o cifră exactă, dar se poate aproxima în jur de 6-7 milioane de euro. O singură proprietate, da. Este o proprietate pe o stradă foarte importantă, una dintre cele mai importante din Bucureşti şi este o proprietate foarte frumoasă", explică Andrei Pascu, expert imobiliar. 

O parte dintre proprietăţi au început să fie retrocedate. Pentru altele, Paul al României se judecă încă.

Dar cea mai mare suprafaţă a fost obţinută pe cale administrativă. În noiembrie 2007, la un an după ce drepturile succesorale au fost cumpărate de Reciplia, primarul Adrian Videanu face prima mutare.

Emite o decizie prin care declină retrocedarea a 20 de hectare în Băneasa Institutului pentru Protecţia Plantelor.

Iar Institutul s-a conformat şi, în mai puţin de un an, a retrocedat 17 hectare pe cale administrativă într-o zonă extrem de valoroasă.

Actele depuse de Paul al României arată clar că acţionează în calitate de cumpărător al drepturilor de moştenire. În scurt timp, pe aproape 13 hectare din cele 17 din bulevardul Ion Ionescu de la Brad, apare un nou proprietar: firma Reciplia a lui Remus Truică. Dar şi un dosar deschis de procurorii anti-corupţie, închis doi ani mai târziu cu o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale.

Conducerea de acum a Institutului refuză să explice cum reprezentanţii acestei instituţii au renunţat atât de simplu la un teren de cel puţin 50 de milioane de euro. Fără o decizie a instanţei, doar printr-o şedinţă a Consiliului de Administraţie.

Alte şase hectare sunt cerute în contul fostei ferme regale Băneasa, de la Romatsa şi Institutul Cantacuzino. Dar acesta este singurul teren din zonă pentru care Paul al României a obţinut beneficii.

Primăria a emis anul trecut o a doua decizie pentru o fostă proprietate regală din Băneasa.

Nu o retrocedare în natură, ci despăgubiri financiare pentru aproape 45 de mii de metri pătraţi. Însă surpriză: titularii sunt cumpărătorii altor drepturi litigioase, Radu Bogdan Iliescu şi Gabriel Caragaţă. Ultimii au semnat în 2010 un contract de cumpărare a drepturilor litigioase cu Paul al României.

În vecinătate mai revendică alte 52 de hectare. În strada Jandarmeriei, adică nordul Bucureştilor, una dintre cele mai scumpe zone din România.

Lista revendicărilor mai cuprinde clădiri şi terenuri în centrul şi în nordul Capitalei, o mină de aur pentru investitorii imobiliari.

Majoritatea sunt în zone premium, cum se spune în imobiliare, în zone foarte, foarte bune.