Magistrala răbdării: trenul pe ruta Bucureşti - Timişoara face mai mult decât zborul de Dubai, dus-întors
Jumătate dintre podurile feroviare stau să cadă, iar jumătate dintre şinele de cale ferate nu sunt funcționale. Pe unele din ele, au crescut... roșii. Începem o nouă călătorie, căutând răspunsuri la aceeași întrebare: "Avem o țară frumoasă, cum ajungem la ea?"
De Redactia Observator la 31.10.2018, 10:57
În România, pierdem timp ca să nu ne pierdem viața! În trenurile CFR, se circulă cu viteze mai mici decât în secolul trecut, pentru că altfel ne-ar pândi o catastrofă. Jumătate dintre podurile feroviare stau să cadă, iar jumătate dintre şinele de cale ferate nu sunt funcționale. Pe unele din ele, au crescut... roșii. Începem o nouă călătorie, căutând răspunsuri la aceeași întrebare: "Avem o țară frumoasă, cum ajungem la ea?" Cu trenul, o echipă Observator a străbătut România de la un capăt la altul.
Primul drum a fost pe ruta Bucureşti-Timişoara, un coridor european care ar trebui să lege Capitala de vestul Europei. În realitate, sunt peste 500 de kilometri de cale ferată aflaţi la marginea prăpastiei. Mii de oameni călătoresc săptămânal în condiţii greu de imaginat, cu o viteză medie de 50 de kilometri pe oră, în vagoane pline de frustrare, dezamăgire și mâhnire pentru ce am fi putut avea și nu avem.
Două trenuri circulă direct de la Bucureşti la Timişoara în fiecare zi. Ceferiştii îi spun magistrala 900, dar călătorii o numesc magistrala răbdării. Cu răbdare se înarmează toți cei care urcă în vagoane.
Când trenul merge de 3 ori mai lent ca acum 89 de ani
Drumul pe celebra magistrală 900 este renumit pentru zecile de minute de întârziere. Naşul ne confirmă.
"Probleme, probleme. Şi la motoare... Are restricţii şi el...", spune bărbatul.
Trec aproape patru ore... şi puţin peste 200 de kilometri! Ajungem la Craiova, unde începe greul. Porţiunile Cârcea şi Balota încetinesc vagoanele cu până la 30 de kilometri pe oră. De trei ori mai lent decât în urmă cu 80 de ani.
CONSTANTIN POPA, angajat CFR: Mai demult se mergea cu 50 de kilometri pe oră. Acum se merge cu 30. De mai bine de 10 nu a mai fost ceva, investiţii serioase. Trebuie bani!
170 de restricţii de viteză în 533 de kilometri
Pe cei 533 de kilometri de cale ferată sunt peste 170 de restricţii de viteză. Aşa se irosesc cel puţin două, trei minute, la fiecare frână pusă. Logica e pe cât de simplă, pe atât de cinică: ne pierdem timpul, ca să nu ne pierdem viața. Pentru că doar pe această rută, sunt peste 27 de poduri şi podeţe cu durata expirată. Au fost contruite în anii 60 și orice manevră greșită, în viteză, ar duce la un dezastru.
CONSTANTIN POPA, angajat CFR: În primul rând, este disconfortul creat călătorului după o călătorie atât de lungă. Dacă nu s-ar respecta viteza restricţionată, normal că ar fi un pericol real!
Așa se face că ajungem în Timișoara abia după 10 ore. Am mers, în medie, cu 50 de kilometri pe oră. În același interval, am fi ajuns cu avionul în Dubai și înapoi. Dar suntem tot în România, o țară încremenită în uitare.
Pe linia ferată cresc roşiile
În Ciacova, oraș tăiat de pe harta feroviară, trăiesc aproape 6.000 de oameni. Ca să ajungă în Timișoara, iau microbuzele private.
FILIP PETRU, Primarul localităţii Ciacova: Acum mai funcţionează un tren marfar, o firmă de agricultură care duce cereale.
De la an la an, ne pierdem căile ferate. România face un pas înainte, doi înapoi, ca într-un dans al distrugerii care lasă în urmă doar ruine. Reparăm anual 16 kilometri, în timp ce 320 se deteriorează. Așa am rămas fără o jumătate din sistemul feroviar. Dintr-un total de 20 de mii de kilometri, pe 10 mii s-a așternut praful.
Sunt aproape 200 de kilometri de cale ferată în judeţul Timiş pe care trenurile de călători nu mai circulă. În schimb, aici se face agricultură... Cresc roşiile pe calea ferată! Legăturile între localitățile Jimbolia și Lovin, Buziaş şi Jamu Mare, Jebel şi Libling au fost închise.
"Dacă nu există rentabilitate..."
Şefii de la CFR Infrastructură din Timişoara ne primesc în birourile lor. Au şi o condiţie: să nu filmăm. Aflăm şi motivele pentru care au fost scose de pe aceste rute trenurile de călători.
"Nu mai era rentabil pentru ei. Şi, dacă nu există rentabilitate... Dacă nu îi interesează, cine să circule?!", este răspunsul.
Vina este, aşadar, a oamenilor. Şefii CFR infrastructură nu uită să menţioneze şi realizările. 7 kilometri de cale ferată între Simeria şi Petroşani care nu sunt gata. Ruta Caransebeș-Arad care așteaptă încă aprobari și 27 de poduri, podețe și tuneluri unde se lucrează. Ar urma să fie modernizate peste maximum doi ani.
Acesta este singurul răspuns primit de la Căile Ferate Române:
- Arad -Timisoara - Caransebes, care este în etapa de emitere a deciziei de mediu de la ANPM
- Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeş - contract încheiat la sfârşitul lunii septembrie, termenul de elaborare fiind de 15 luni.
- în derulare sunt şi lucrările de modernizarea a 27 de poduri/podeţe/tuneluri aflate pe raza celor trei regionale Bucureşti, Craiova şi Timişoara, cu termen de finalizare 2018-2020
- Craiova: 7 poduri şi 7 podeţe - lucrări demarate în trimestrul I 2018, cu termen de finalizare 2019/2020
- Bucureşti: 7 poduri - termen de finalizare 2019/2020
- Timişoara: 4 poduri, 1 podeţ (termen de finalizare 2018) şi 1 tunel (finalizat)
Sunt câteva date privind investiţiile din ultimii doi ani. Nimeni nu a vrut să apară într-un interviu să explice situaţia dezastruoasă a infrastructurii feroviare.
Episodul 13 al campaniei ”Avem o țară frumoasă, cum ajungem la ea?”
În următorul episod al campaniei Avem o țară frumoasă, cum ajungem la ea? vom continua înconjurul României cu trenul. Ne îndreptăm spre Suceava, în trenul foamei.
Observator - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie. ...
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Stiri Sportive Citește și