NOI VREM PAMANT! Pamantul romanesc, cultivat de agricultori straini

Abandonat de taranii sleiti de putere, pamantul nostru are mare pret pentru altii. Sunt italieni, germani, danezi sau englezi. Au ridicat ferme solide din acest pamant roditor.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Utilajele lor, tehnologia de ultima performanta, dar si dorinta de a face agricultura ca la carte i-au descumpanit pe oamenii campului. Asa se face ca strainii au pus mana pe un milion de hectare din mostenirea stramosilor nostri, dar fac agricultura.

Comuna Motatei, judetul Dolj. Cinci oameni muncesc din greu pamantul, sub soarele arzator. Smulg buruienile, cu sapa, din cateva hectare de teren pe care au plantat varza, rosii, ardei si vinete. Fac agricultura cum stiu din mosi stramosi. Dan Ciogina are 38 de ani si lui ii apartine cultura. A strans cativa oameni din sat sa-l ajute la treaba si ii plateste cu ziua. Mai greu este sa gaseasca oameni care sa lucreze pamantul alaturi de el. Tot cei batrani au pus mana pe sapa.

Asa ca Dan Ciogina se uita cu jind la vecinul lui italian. Piccolo Gaetano face agricultura in Romania de mai bine de sase ani. Are peste 3.000 de hectare de teren agricol pe care cultiva porumb. Italianul i-a descumpanit pe localnici cu tehnologia lui. Are tractoare, pluguri, semanatori performante.

Dar si strainul se loveste de probleme. O mare parte din pamantul pe care il lucreaza a fost inundat, dupa ce nivelul Dunarii a crescut. A cerut ajutor statului, dar nu a primit niciun raspuns.

In loc de 3.400 de hectare, a cultivat doar o mie. Chiar si asa, inca mai spera la o productie record. O productie la care localnicii nu ar fi sperat niciodata. Mai ales ca cei mai multi si-au dat pamantul in arenda, la straini.

Dar nu numai strainii stiu sa faca pamantul romanesc sa rodeasca. Nume mari din industrie au aratat ca pot ridica imperii de pe urma ogorului. Culita Tarata, o figura emblematica in nordul Moldovei, cultiva la Neamt peste 5.000 de hectare de teren. Si aici, tehnologia este de ultima generatie. Tractoarele de sute de cai putere au aer conditionat si GPS. Dar mai mult de-atat, intr-o zi, face munca a catorva sute de tarani.

Planteaza tot ce este nevoie: orz, porumb, rapita, lucerna. Dar ca sa ai asemenea recolte, 7.000-8.000 de tone la hectar, trebuie si o investitie mare, de aproape 4.000 de lei pentru fiecare hectar lucrat.

Pe langa campuri intinse, inginerii se mai ocupa si de o ferma de vaci. Totul este integrat. Ca intr-un final, pe masa romanilor sa ajuga produse finite de cea mai buna calitate. La fel ca italianul, romanul nostru a luat o mare parte de teren in arenda, dar a si cumparat pentru ca la noi in tara pamantul este ieftin. In nordul Moldovei, taranii au vandut sute de parcele cu aproape 1.600 de euro pe hectar. La fel ca pretul terenul agricol din Dolj. In Baragan, e drept, pretul pe hectare ajunge si la 2.500 de lei.

Chiar si asa, suntem departe de tari precum Germania, Danemarca sau Olanda, unde un hectare este de 10, poate chiar de 20 de ori mai scum. La ei, vanzarea terenului este o problema de securitate nationala. La noi, primul venit este primul servit. Asa se face ca am instrainat un milion de hectare din pamantul fertil al tarii.

Din 2014, strainii vor putea cumpara terenul terenul tarii, fara restrictii. Autoritatile insa nu isi fac probleme. Cererea mare va aduce un pret mai bun pentru terenurile de la noi, iar legile ii vor obliga pe fermierii straini sa munceasca pamantul romanesc. Sunt insa si exemple de tineri care au parasit viata de oras pentru o afacere in agricultura.