Povestea ta, locul unde s-a adunat răul acestei pandemii. Strigăte de ajutor, durere și nepăsare în urma unui inamic nevăzut

Să faci bine! Să găseşti răul! Să-i găseşti pe cei care fac rău sau le este rău! În 2020 am simţit asta că niciodată. Ca jurnalişti am căutat răul ca să facem bine. Povesteata@antena1.ro a fost locul unde răul acestei pandemii s-a adunat. S-a revărsat chiar, am putea spune. Lupta cu un virus parşiv s-a transformat pentru oamenii de rând într-o bătălie cu un sistem neputincios.

• Reportaj Observator de la Ierusalim. Imagini din interiorul Sfântului Mormânt, cel mai important loc al creștinătății: "Pe această piatră arde Sfânta Lumină"

• Poveştile voastre sunt mai importante ca niciodată. Vrem să le auzim pentru că vrem să facem bine
• Povesteata@antena1.ro rămâne în continuare deschis pentru toate gândurile, temerile, speranţele şi în final experienţele voastre legate de vaccin

Maria Rohnean a citit toate mesajele din ultimele două luni şi le va citi şi pe cele care vor veni. La final de an e bine să vedem prin ce am trecut.

Revoltă pentru umilinta dar şi frică. Frică să nu ajungem acolo. Sunt stările prin care noi, cei care v-am citit poveştile, le-am investigat şi făcut publice, am trecut odată cu fiecare mesaj. Am putut doar să ne imaginăm durerea care vă încerca fiind neputincioşi în faţa sistemului. Câteva dintre ele ne-au marcat şi pe noi, jurnalişti obisnuiţi cu relele lumii.

Hai odată! Hai odată că nu mai pot!

Este probabil strigătul pandemiei. S-a auzit în toată ţara după ce imaginile filmate în spitalul COVID din Reşita au ajuns, prin Observator, în fiecare casă. Era ultimul strigat al unui bărbat abandonat de soarta şi aruncat de îngrijitorii plătiţi să-l ajute pe mozaicul mai rece ca mina în care a muncit până la pensie.

Mâine mă iei? Şi a închis telefonul.

Două zile mai târziu fiica l-a luat acasă. În sicriu. În urma lui a rămas soţia, copiii, 6 nepoţi dar şi o ţară ingrozită.

Bolnavii sunt trataţi ca nişte animale, sunt lăsaţi pe jos.00.26

Alina Stancovici, fost manager al Spitalului de Urgenţă Reşiţa: Într-adevăr imaginile nu sunt dintre cele mai frumoase.

La final, managerul a fost demis, controlul de la minister redactat, însă nimeni n-a putut garanta că astfel de cazuri nu se vor mai repeta.

Am bătut cu lingura în tubul de oxigen, nu se aude nimeni pe hol. 

Este povestea unul alt pacient abandonat în spital şi care trăgea cu ultimele puteri de un fir de viaţă.

Jumătate dintre sutele de mail-uri pe care le-am primit pe povesteata@antena1.ro povestesc despre socantele condiţii din spitale, dar şi despre modul în care cadrele medicale se comporta. Au fost destui care au comparat spitalele COVID cu lagarele. 40 % dintre cei care ne-au scris au reclamat modul în care Direcţiile de Sănătate Publică au avut grijă de ei. Restul de mesaje au venit de la cei ramasi acasa pentru că spitalele erau pline de cazuri grave COVID 19, iar medicii n-au mai primit şi pacienţi cu alte boli.

Nu-mi daţi toate detaliile astea, că nu mă interesează. 

Şocant chiar şi pentru DSP dar aproape banal pentru miile de oameni care au auzit asta la telefon de la cei al caror singur job era să-i ajute.

În tot acest timp, oamenii au fost puşi pe drumuri între spitale, iar rudele obligate să faca investigatii la telefon ca sa aiba o veste, reala, de dincolo de zidul spitalelor unde le erau cei dragi inchisi.

L-am sunat și astea au fost ultimele lui vorbe: nu pot să respir, mi-e rău.

Este finalul unui an, dar nu şi finalul pandemiei. Anul Nou vine cu o nouă provocare şi singură speranţă: vaccinul împotriva COVID. Va fi un drum lung şi greu până când serul va ajunge la toţi cei care aşteaptă să se termine coşmarul în care ne aflăm. Noi, echipa Observator, suntem alături de voi şi pe acest drum. Povesteata@antena1.ro rămâne în continuare deschis pentru toate gândurile, temerile, speranţele şi în final experienţele voastre legate de vaccin.