Faimoasa roşie de Izbiceni, din mijlocul gunoaielor, pe mesele românilor. Crescută cu apă contaminată, în pământ cu de 6 ori mai mult plumb decât limita normală
Aţi mânca fructe sau legume crescute din gunoi şi aţi bea apă otrăvită? S-ar putea s-o faceţi fără să vă daţi seama. România a ajuns atât de poluată, încât statul nici măcar nu mai poate să măsoare ce ne îmbolnăveşte. Sunt mii de locuri sufocate de gunoaie şi numai câteva depozite legale unde deşeurile sunt duse separat şi reciclate. De la începutul anului, cerem puteri mai mari pentru Garda de Mediu, pedepse dure pentru vinovaţi şi un program naţional de reciclare în şcoli. Campania "După noi Gunoiul merge mai departe. Astăzi, cu povestea unui sat, care este de fapt povestea unei ţări întregi.
De Bianca Iacob la 23.09.2021, 20:20
Bianca Iacob, reporter Observator: Suntem în Izbiceni, judeţul Olt, pe un câmp la marginea satului. La prima vedere, aici pare o groapă de gunoi. Mirosul este îngrozitor. Problema este că acest camp este între râul Olt și serele oamenilor din localitate.
30 de ani de capitalism, 14 ani în Uniunea Europeană, un deceniu de când avem o lege a gunoaielor. Și România arată așa.
Bianca Iacob, reporter Observator: Pepeni aruncaţi, plastice, foarte multe PET-uri aruncate, gunoi menajer... Dincolo de ce vedem, mai în spate, gunoaiele au fost acoperite cu pământ. Pe lângă legumele şi fructele aruncate, vedem şi căzi, plastice, sticle...
Ce rol are Primăria în dezastrul de la Izbiceni
Un dezastru care n-a apărut peste noapte. L-au provocat strat cu strat și an după an, mii de oameni care fie n-au avut unde altundeva să-și ducă gunoiul, fie pur și simplu… așa au primit ordin.
Şofer dubă: Ne-au spus să aruncăm acolo, aşa ne-au spus!
Reporter: Cine?
Şofer dubă: De la Primărie.
Reporter: Şi primăria aruncă tot aici?
Localnic: Păi dacă e ordin de la Primărie...
În numai câteva minute, trei oameni ne spun că muntele de gunoi crește cu girul primăriei, care n-are altă soluție. În tot județul, la fel ca în aproapte toată țara, nu sunt puse la punct depozite ecologice de deșeuri. Culmea e că Oltul a construit o rampă de zeci de milioane de euro, dar de doi ani nu s-a găsit o firmă care să ridice gunoiul. Așa că fiecare aruncă pe unde apucă. Sub ochii noștri, apare o basculantă plină cu resturi vegetale și cu plastic.
Reporter: Păi şi ce faceţi, unde descărcaţi?
Şofer: Păi deocamdată nu descarc, până nu-mi spune dumnealui.
Reporter: Şi unde descărcaţi în mod normal, când vă pune să descărcaţi?
Şofer: Unde spune...
Bianca Iacob, reporter Observaor: Lângă gunoaie, în spatele meu, la mai puţin de 20 de metri, sunt serele localnicilor de aici din comuna izbiceni.
Reporter: E sera fix lângă groapă.
Fermier: Ştiu. Dar ce pot să fac?
Nu eram eu, era altcineva.
E dezastru!
Aproape că nu există familie care să nu cultive roșii aici. Mii de tone pe an, vândute în toată Muntenia. Inclusiv primarul se mândrește cu faimoasa roșie de Izbiceni.
Reporter: Când aţi fost ultima oară acolo în câmp?
Marian Gulie, primar Izbiceni: Zilnic mă duc, dacă puteţi să credeţi lucrul ăsta.
Reporter: De câţi ani se duce gunoiul acolo?
Marian Gulie, primar Izbiceni: Dintotdeauna acolo a fost platformă de resturi vegetale
Reporter: Dumneavoastră aveţi seră acasă sau cumpăraţi de la oameni?
Marian Gulie, primar Izbiceni: Am seră acasă pentru consumul propriu.
Reporter: Şi aţi făcut analize la sol, la apă, la dumneavoastră acasă?
Marian Gulie, primar Izbiceni: Nu.
Apă contaminată, sol cu plumb peste limita normală
Analize de sol are Garda de Mediu. În pământul din Izbiceni e de 6 ori mai mult plumb decât e normal. Și apa e contaminată. Nimeni n-a măsurat însă cum afectează tonele de gunoi roșiile vândute în piețe. Autoritatea pentru Siguranța Alimentelor ne-a transmis că nu analizează decât legumele de import. Nu putem decât să-l credem pe cuvânt pe primar.
Marian Gulie, primar Izbiceni: Vasile, mai ai roşii acasă?
Tănţel are roşii? Ştii că e în zona aia cu groapa de gunoi.
Du-te la Tănţel şi roagă-l să-ţi dea o lădiţă de roşii.
(mănâncă din roşie) Foarte bună! Foarte bună! Şi sănătoasă!
Primarul promite că în două luni rezolvă problema. Au trecut patru luni de când am filmat prima oară în Izbiceni. Nu s-a schimbat mare lucru între timp. Ce se întâmplă aici e doar o mică imagine din țara gunoiaelor.
De ce nu funcţionează SMID-urile
Doar câteva județe au sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID). Unde gunoiul e colectat separat și reciclat ca la carte.
Reporter: Ce facem cu gunoaiele, de ce încă vorbim despre SMID-uri nefunctionale?
Tanczos Barna, ministrul Mediului: Unele stagnează şi nu funcţionează din lipsă de fonduri, altele din lipsă de implicare. Sunt SMID-uri unde s-au cheltuit de 5-6 ani milioane, zeci de milioane de euro şi ele stau. Soluţia este una singură - fiecare autoritate publică locală trebuie constrânsa să respecte legea.
Bianca Iacob, reporter Observator: România are nevoie de SMID-urile promise şi de o Gardă de Mediu cu puteri sporite, care să poată ancheta penal infracţiunile de mediu. Avem nevoie să învăţăm să reciclăm - şi un prim pas ar fi lansarea unui program naţional de reciclare în şcoli. Şi, foarte important, ca să nu devenim şi groapa de gunoi a Europei, este nevoie de reducerea punctelor de frontieră prin care intră TIR-uri încărcate cu deşeuri. Sunt schimbările pe care le cerem de la începutul anului.
Altfel, va rămâne, după noi, gunoiul. Care ne ucide chiar şi atunci când nu-l vedem - şi când se ascunde în sol şi-n apă. Vedeţi cum, data viitoare, la Observator.
SOLICITĂRILE OBSERVATOR, PENTRU O ŢARĂ MAI CURATĂ
- Reducerea punctelor de frontieră, pentru limitarea importurilor ilegale de deşeuri;
- Puteri sporite pentru comisarii Gărzii Naţionale de Mediu;
- Program naţional de colectare selectivă şi reciclare în şcoli.
