Un sat cu 3.000 de locuitori dă o lecţie României despre reciclare. Totul a început după ce primarul, în funcție de un deceniu, a făcut educaţie din poartă în poartă

Reciclarea s-a născut la sat. O comună modestă din Bihor a atins ţintele ratate în restul României. De la zero, trei mii de oameni au învăţat să recicleze aproape tot gunoiul pe care îl produc. Schimbarea a început în şcoli şi prin educaţia din poartă în poartă. Un program naţional de reciclare în şcoală cere şi Observator, prin campania După noi, Gunoiul. Iată povestea de la care ar putea începe curăţenia generală şi inspiraţia pentru o ţară întreagă. 

• Detalii neştiute despre Metrorex. Cum funcţionează metrourile şi ce incidente au întâlnit, de-a lungul timpului, angajaţii: "Responsabilitatea este foarte mare"

Un sat în vestul ţării, mai aproape de vestul Europei. O poză de aici făcea anul trecut înconjurul României. În faţa unei case fără geamuri, gunoiul separat în cinci categorii. Dovada că se poate. Dacă vrei.  Sălacea, Bihor. 

Bianca Iacob, reporter Observator: De când colectaţi separat deşeurile?

Elisabeta, localnică: De 3 ani. Nu e greu, ce nu folosim pune acolo unde trebuie să punem.

Bianca Iacob, reporter Observator: Doamna Elisabeta este un exemplu, pentru că indiferent de condiția socială sau locul unde te-ai născut și ai crescut a înțeles să colecteze selectiv pentru că doar aşa putem avea grijă de mediul înconjurător.

Bela Horvath avea doar 24 de ani când a fost ales primar în Sălacea, în urmă cu aproape un deceniu. A început să meargă din poartă în poartă, ca să-i înveţe pe oameni cum să recicleze, după un model văzut în Italia. 

Bela Horvath, primar Sălacea: Și nici ei nu au vreo trei mâini sau patru picioare, și noi putem să facem! 

În numai 3 luni, cei 3.000 de localnici din Sălacea şi-au schimbat obiceiurile

În timp, au ajuns să separe gunoiul în cinci fracţii. Hârtia, plasticul împreună cu metalul, dar şi sticla - sunt puse în pubele separate şi duse direct la reciclat. Resturile de fructe şi legume - tot ce înseamnă biodegradabil - sunt transformate în îngrăşământ. Doar ce nu poate fi reciclat ajunge la groapa de gunoi. În Sălacea, asta înseamnă 25%. În Bucureşti, capitală europeană, trimitem 92% din deşeuri la gropile devenite între timp munţi de gunoi. Focare care ne otrăvesc apa, aerul, hrana. Viitorul. 

Bela Horvath, primar Sălacea: Dacă nu facem acum ceva nici într-o sută de ani nu putem supraviețui, dacă contaminăm râurile, apele potabile, terenurile arabile, atunci nu lăsăm copiilor noștri ce am primit de la străbunii noștri.

Gabriela Bucur, localnică din Sălacea: De ce să nu facem dacă se poate? Să fie lumea mai curată şi să stăm în curăţenie, de ce să stăm în gunoi? 

Trecem la Marghita, unde e centrul de reciclare unde ajung gunoaiele din Sălacea. La câţiva kilometri de Sălacea, într-un centru modern de sortare, gunoaiele redevin marfă valoroasă. Aluminiul e cel mai valoros şi poate fi reciclat la nesfârşit. La fel si sticla. Plasticul, în schimb, îşi pierde calitatea după două reciclări. E şi motivul pentru care e și cel mai nociv pentru natură.

Banalul plastic ne otrăvește oceanele. Reciclarea, o prioritate

Bianca Iacob, reporter Observator: Producția de plastic a crescut de 20 de ori față de nivelul anului 1964, iar estimările arată că acestea se vor dublă în următorii ani. Reciclăm eficient doar 5 la sută din plastic, aproape jumătate ajunge la groapă de gunoi, iar restul în oceane. 

Ce nu se reciclează ajunge în instalaţia de compostare, aşa cum legea o cere încă de la începutul anului. Implicarea e lecţia oamenilor din Bihor. Unul dintre puţinele locuri din ţară unde aleşii şi alegătorii s-au unit pentru un scop comun. Primii au pus la punct infrastructura, au făcut campanii de informare, în cinci limbi diferite inclusiv rromani, şi au amendat imediat abaterile. Iar oamenii le-au urmat exemplul. 

Restul României... e departe de vestul României. Media naţională de 11% reciclare ne plasează la coada Europei. Ar fi trebuit să ajungem la 50%.

SOLICITĂRILE OBSERVATOR, PENTRU O ŢARĂ MAI CURATĂ

- Reducerea punctelor de frontieră, pentru limitarea importurilor ilegale de deşeuri;

- Puteri sporite pentru comisarii Gărzii Naţionale de Mediu;

- Program naţional de colectare selectivă şi reciclare în şcoli.