Câştig dublu pentru un mare oraş din România. Deşeurile de la staţia de epurare devin energie termică şi electrică

Nămolul din Timișoara, rezultat din apele uzate, va fi valorificat energetic. O instalaţie de 10 milioane de euro, construită din bani europeni, poate genera un dublu câştig: oraşul scapă de nămolul produs din epurarea apelor uzate şi, în plus, îl transformă în energie termică şi electrică. Staţia de epurare, un mare consumator pentru Timișoara, poate deveni astfel total independentă, iar surplusul de energie poate fi introdus în sistemul local. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

"Pe terenul din spate va fi amplasată unitatea de ardere şi valorificare a nămolului. Tehnologia care va fi implementată aici va avea posibilitatea să transforme substanţele organice din nămol în gaz de sinteză. Mai departe, acesta va fi folosit pentru producerea de energie termică şi chiar electrică", arată Iulia Pop, reporter Observator.

Cantităţi uriaşe de nămol, la Timişoara

Zilnic, în urma procesului de epurare rămân, în medie, 100 de tone de nămol. Anual, cantităţile sunt uriaşe, iar cele care nu sunt neutralizate ajung la groapa de gunoi. Paradoxal, una ecologică, care trebuie să gestioneze eficient astfel de deșeuri. Rezultă poluare şi costuri suplimentare.

"În breasla noastră se spune că problema nămolului, care înseamnă cam 10% din punct de vedere operaţional, creează cam 90% din durerile de cap. Porţile încep să se închidă, folosirea lui în agricultură este din ce în ce mai dificilă şi e greu acceptat chiar la nivel de UE, cu restricţii foarte dure", spune Ilie Vlaicu, director companie de apă.

Nămolul nu poate fi folosit ca îngrăşământ

Agricultorii evită să folosesca nămolul de la staţia de epurare. Culturile din Timiș nu permit folosirea acestuia ca îngrășământ. În plus, în ciuda asigurărilor venite de la specialiști, fermierii sunt convinși că are în componență metale grele și agenți patogeni. "Noi am avut câteva contracte de cercetare în acest domeniu cu Universitatea de Agronomie din Timişoara, tocmai ca să demonstrăm că nămolul este bun pentru agricultură, dar fermierii sunt reticenţi", declară Adrian Coroi, de la Stația de Epurare Timișoara.

Dublu câştig, prin valorificarea energetică

Cea mai bună soluţie rămâne valorificarea energetică, pentru că astfel se reduc costurile de prelucrare si tratare. Nămolurile provenite din stațiile de epurare au o putere calorifică apropiată de cea a cărbunelui brun. Instalaţia care se construieşte la Timişoara cu 10 milioane de euro, bani europeni, va funcţiona fără aport de combustibil. Totul trebuie să fie gata în următorii doi ani.