Cât câştigă muncitorii din India sau Nepal în ţara noastră. Salariul le ajunge şi să-şi ajute rudele de acasă. "Banii aici sunt de două ori mai mulţi"

În agricultură nu prea mai vezi picior de ţăran român neaoş - ai noştri culeg căpşuni prin Italia şi Spania sau sparanghel prin Germania. E vremea recoltei în podgorii, forţă de muncă locală - mai deloc, aşa că proprietarii au fost nevoiţi să îşi caute oameni prin alte zări: mulţi i-au găsit tocmai în îndepărtata Asie. Pentru indieni sau nepalezi, salariile care li se par mici românilor sunt duble faţă de ce câştigau acasă. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Sfârşit de august pe aeroportul Henri Coandă. Un grup compact, coborât din cursa de Dubai, atrăgea toate privirile. Zâmbeau la poză şi erau cu toţii îmbrăcaţi la fel, să nu se rătăcească în mulţime. 25-30 de băieţi în putere: au venit în România la muncă, tocmai din Nepal şi India. Câteva zile mai târziu, îi regăseam la Ostrov, Constanţa, aproape de graniţa cu Bulgaria. Lucrează pentru un viticultor local care are de recoltat 200 de hectare de viţă de vie. 

Muncitorii asiatici care trăiesc "visul românesc" pe salarii duble faţă de cele de acasă

Harjit are 43 de ani şi e unul dintre veteranii grupului. Pentru el, soarele arzător al lui septembrie e o nimica toată: acasă, în India, aerul era de nerespirat. Când a văzut anunţul de angajare, nu a stat o clipă pe gânduri. "Vremea este foarte bună. În India este foarte cald. Banii aici sunt de două ori mai mulţi ca acasă. Pentru o lună ne dau 700 de dolari. Trimit bani în India, familiei mele", povesteşte Harjit, muncitor.

Culege struguri româneşti, le traduce colegilor, din engleză, indicaţiile patronului şi se gândeşte deja că ţara noastră ar putea fi o soluţie pentru toţi ai lui. "Îmi place această muncă. Mereu am muncit în ferme. România este foarte frumoasă, munca este foarte frumoasă. Familia este în ţara mea. Cred că peste câteva luni facem documentele şi o să vină şi ei în România", spune Harjit, muncitor.

Nepalezii lucrează cot la cot cu indienii. Unii pe câmp, ceilalţi în fabrică, pe banda de producţie. Muncitorii sunt mulţumiţi: au casă, masă şi salariu. Patronul se bucură că nu va rămâne cu strugurii neculeşi. N-a fost, însă, uşor: a avut noroc că s-a orientat din timp şi a ştiut exact ce caută. "Sunt tare greoaie formalităţile ca să-i aducem aici. Acte peste acte, dosare peste dosare. Groso-modo, este un chin să-i aducem aici. Sunt oameni muncitori, au venit să muncească pentru bani, de asta stau şi aşa departe de casă", mărturiseşte Lucian Belciu, antreprenor.

Românii din agricultură pleacă la muncă peste hotare

De ce nu mai facem agricultură cu români? "Deşi suntem cu toţii la aceeaşi mumă, pe nume comunitate Europeană, în altă parte sunt altfel de subvenţii şi oamenii pot fi plătiţi diferit. Şi atunci, fac un efort mare, dorm prin corturi prin Italia şi se chinuiesc, dar câştigă mai mult decât ar câştiga la noi, asta este o certitudine", adaugă Lucian Belciu, antreprenor. "Condiţiile din Europa sunt mult mai atractive. Apoi, nu mai avem atât de mult personal care să lucreze şi este o fluctuaţie foarte mare", a precizat Melania Pop, firmă de recrutare.

Cei mai mulţi muncitori străini din agricultură vin din Nepal, India sau Sri Lanka. Şi şi-au câştigat deja un renume pe piaţa românească: nu fug de muncă şi nici nu sunt pretenţioşi. "Asiaticul stă pe termen mai lung. Vine şi este dispus la un program prelungit de muncă. Sunt altfel de avantaje", mai spune Melania Pop, firmă de recrutare.

Ce salarii primesc muncitorii indieni şi nepalezi în România

Salariile pe care le plătesc patronii români străinilor pornesc de la 500 de dolari, în cazul muncitorilor necalificaţi, dar pot ajunge şi la 2.000-3.000 de dolari, dacă vorbim de ingineri cu experienţă. "Noi am tot făcut cereri şi aşteptăm să primim chiar şi în domeniul turismului. Avem pensiuni agroturistice şi, într-adevăr, dacă găsim să recoltăm şi să facem anumite munci agricole, în alte direcţii nu mai găsim aici la ţară, pentru că toată lumea a plecat către oraşele mari sau străinătate", explică Lucian Belciu, antreprenor.

Nevoia de forţă de muncă reclamată de angajatori a determinat Guvernul să mărească de patru ori într-un an, până la 100.000, numărul maxim de muncitori străini de pe piaţa muncii.