Video O zi din viaţa unui muncitor nepalez în România: "Trimit acasă 500 de euro. Mi-e foarte dor de mama". În România lucrează 85.000 de cetăţeni străini

Casa lui Fixx este la 5000 de kilometri distanţă, în Kathmandu, capitala Nepalului. În restaurantul în care lucrează ca barman, a găsit o şansă la un viitor mai bun.

Fixx, barman: Am lucrat un an ca ajutor ospătar şi după am învăţat să fac cocktail-uri şi de toate şi şefa mea mi-a dat bani. Eu trimit 400, 500 de euro pe lună.

Stă de aproape patru ani în România şi plănuieşte să fure meserie cel puţin încă pe atât. Visează să aibă propriul restaurant, acasă, în Nepal.

Vezi și

Fixx, barman: E foarte foarte foarte greu. Mi-e foarte dor de mama mea şi mi-e foarte dor de familia mea.

În lanţul de restaurante în care lucrează, Fixx mai are încă 120 de colegi din Asia şi Africa.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Dragoş Petrescu, patron lanţ restaurante: Fără ei, ospitalitatea în România şi, în special, în Europa, nu ar putea funcţiona operaţional. La spălatul vaselor, piccolo, să care mâncarea. Adică sunt anumite servicii dintr-un restaurant care sunt preluate de aceşti muncitori extracomunitari pentru că românii nu mai doresc să le facă.

Irish este din Filipine şi lucrează ca maseuză, într-un salon din centrul Capitalei. A lăsat acasă doi copii, pe care nu ar fi reuşit să îi întreţină din cei 300 de dolari pe care i-ar fi câştigat acolo.

Irish, maseuză: Este o diferenţă foarte mare. Aproape 75% în plus, un salariu dublu sau triplu. Este foarte greu, trebuie să sacrifici multe lucruri, să îi laşi în spate, ca să poţi să le oferi un viitor bun.

Guvernul României a ridicat limita maximă a muncitorilor străini la 100.000

Nevoia de forţă de muncă, reclamată de angajatori, a determinat Guvernul să crească de patru ori, într-un singur an, limita maximă a muncitorilor străini, până la 100.000.

Ioana Matei, reporter Observator: Cei mai mulţi dintre angajaţii străini sunt din Turcia, peste 10.000, în timp ce peste 9.000 vin din Nepal. Pe locul al treilea sunt cei din Republica Moldova. Aproape un sfert dintre salariaţii străini lucrează în construcţii. Restul până la două treimi îi găsim în industria prelucrătoare, comerţ şi HoReCa.

Oana Botolan Datki, consultant HR: Acest lucru se petrece din ţările în care nivelul salarial este mai scăzut, astfel încât salariile pe care le pot obţine în România să fie competitive. Acelaşi motiv pentru care românii pleacă să lucreze în alte state.

Yosef Gavriel Peisakh, manager agenţie recrutare: În cele mai multe cazuri, angajatorii oferă cazare şi hrană gratuit. Ei se bazează pe faptul că străinii vin să muncească minimum doi ani de zile şi nu trebuie să migreze, să plece.

E nevoie și de specialiști în industriile IT și de gaming

Pandemia a deschis şi graniţele digitale pentru specialiştii care pot lucra de acasă pentru companii din orice colţ al lumii. În industriile IT şi gaming sunt cei mai mulţi expaţi.

Ana Pohrib, HR manager companie gaming: Vorbim de roluri pentru care fie România nu are sistem de învăţământ, fie nu are o istorie. De exemplu, dacă ne gândim la business intelligence, încă, în România, e greu să găseşti experţi. Ţinem legătura cu jucătorii, jucători care sunt de pe tot globul. Un nativ vorbitor de limbă japoneză o să aibă întotdeauna un avantaj.

Obligaţi să fugă din faţa războiului, şi mulţi ucraineni au ajuns anul acesta în România, cu statut de refugiat. În cazul lor, Guvernul a eliminat avizul de muncă, aşa că peste 6.000 sunt angajaţi acum la noi.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰