Cel mai secetos an din istoria României. Fermierii nu mai au cu ce să îşi hrănească animalele şi le duc la abator

România se usucă, în cel mai secetos an din istorie. Sute de agricultori se uită neputincioşi cum se alege praful de toată investiţia de pe ogoare. N-au ce recolta, iar taxele şi creditorii bat la uşă. Pentru că nu mai au ce să le dea să mânânce, mulţi fermieri îşi duc animalele la abatoare. Singura salvare ar fi ca în unele judeţe să fie declarată starea de calamitate. Efectele secetei vor fi în lanţ şi le vom resimţi cu toţii.

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

"Ia uite, ia uite!" În imagini se vede ce a mai rămas din porumbul semănat în judeţul Vaslui. Când îl atingi, se face scrum. Un fermier cu mii de hectare în arendă lucrează pământul de mai bine de 30 de ani. Arşiţă ca anul acesta n-a văzut niciodată. "Ia uite, săracul porumb. Ăsta este! Uite! Are trei şchioape! Starea asta de calamitate se vede şi de pe lună. Uitaţi ce crăpătură e aici", arată Huma Viorel, fermier. Acelaşi necaz îl are şi cu floarea soarelui: "Aici e un grad de calamitate de 85-90%. Dacă facem 4-500 de kile de floare la hectar ... (n.r. Trebuia să fie) 3.500". 

Fermierii români cer să se declare starea de calamitate

N-are ce recolta, iar creditorii bat la uşă. "Noi trebuie să ne reluăm un ciclu de producţie. Alţi bani, altă distracţie", se plânge Huma Viorel. Fermierii din tot judeţul cer disperaţi starea de calamitate. Altfel, riscă să intre în faliment. "Putem şi noi să încheiem nişte procese verbale. Să mergem la finanţe. Să nu plătim ce nu am avut niciodată", adaugă Huma Viorel.

"Ne ducem de tot la vale, vom pune lacăt pe ferme", crede Costel Ganea, fermier. Un altul, Aurel Ploaie, spune că "s-au dublat preţurile (n.r. la îngrăşământ), utilajele trebuie întreţinute". "Porumbul este compromis 100%. Floarea, undeva la 75-80%. Grâul tot la fel, vreo 70%", mărturiseşte Costel Ganea.

Se caută soluții pentru cei afectați de secetă

Azi, mai marii judeţului s-au pus la masă pentru soluţii. Momentan, se fac comisii. "E nevoie de o analiză. E nevoie ca aceste comisii să meargă în teren şi să facă o analiză corectă", a declarat prefectul Daniel Onofrei. Starea de calamitate ar fi bruma de ajutor pentru aceşti agricultori greu încercaţi. Fermierii n-ar fi nevoiţi să plătească taxe şi impozite la ANAF şi ar putea renegocia cu clienţii. "Poţi declara forţă majoră contractuală, să nu-mi mai execuţi partea contractuală. Adică în a livra mărfurile antamante dinainte", spune Cezar Gheorghe, analist piaţă cereale. 

Însă, efectele sunt de domino. "Practic, această lipsă de materie primă ajunge la consumatorul final. Că-i o fabrică de furaje din Spania, că-i un procesator de ulei din Franţa. Nu mai are materia primă. Statul va suplini cu nişte sume de bani, încercând să acopere parţial costurile de înfiinţare a culturii, o parte din ele", a explicat Cezar Gheorghe, analist piaţă cereale.

Din lipsă de hrană, animalele ajung la abator

Fără nimic de recoltat, animalele din ferme mor de foame. În Braşov, oamenii sunt nevoiţi să-şi ducă animalele la abator. "Pur şi simplu, s-a uscat toată păşunea. Mai am nişte oi, 351 de oi şi 21-22 de văcuţe. Cred că o să renunţ şi la alea din cauza secetei", se teme Dragoș Staicu, fermier. Afacerea cu lapte de vacă este și ea compromisă. Nu mai are lapte pentru companiile de lactate, iar contractele nu pot fi onorate. 

Din cauza secetei extreme, în Teleorman, nu mai există apă pentru irigaţii. "Nivelul Dunării, fiind foarte scăzut, nu cred că mai e posibil să adune apă din Dunăre pentru canalelel de irigaţii", este de părere Mircea Stângă, fermier. Ministrul Daea spune că este aceeaşi situaţie şi în Dolj şi Olt. 

Incendiu la o pensiune din Delta Dunării

Căldura extremă nu pârjoleşte doar culturile. Acoperişul unei pensiuni din Deltă s-a aprins după ce căldura teribilă ar fi făcut efect de lupă cu materialul de pe clădire. Vălvătaia a fost greu de domolit, iar flăcările uriaşe au distrus întreaga proprietate.