"Comorile" care se ascund în electronicele vechi ale românilor. De ce nu trebuie aruncate la gunoi

Tehnologia ne guvernează viaţa şi asta se vede în cantitatea de gadget-uri pe care le deţinem. Doar anul trecut, românii au cumpărat peste 335.000 de echipamente electrice şi electronice. Cele vechi ajung, în mare parte, la gunoi, în loc să fie reciclate sau refolosite. Economia circulară merge cu frâna trasă şi reuşim să colectăm mult sub ţinta impusă de Uniunea Europeană.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Evoluţia tehnologiei şi ofertele speciale îi fac pe români să îşi schimbe gadget-urile odată la trei ani, de două ori mai repede decât ar trebui. Echipamentele vechi ajung uitate prin sertare sau, mai grav, direct la groapa de gunoi.    

Grav este că toate aceste deşeuri conţin materiale periculoase. 21 de metale intră într-un singur smartphone, de exemplu. Multe ajung pe mâna samsarilor de fier vechi. 

Valentin Negoiţă, preşedinte organizaţie gestionare DEEE: 25, 30 la sută din deşeurile electrice şi electronice din România se pierde în aceste fluxuri paralele. Aceste resurse materiale care sunt valoroase se pierd şi se duc în alte ţări, în loc să le valorificăm. 

România nu are suficiente puncte de colectare a echipamentelor vechi

Principala problemă ţine de infrastructură. Nu avem suficiente puncte de colectare. Reglementările europene ne obligă să colectăm 65% din media echipamentelor puse pe piaţă, în ultimii trei ani. Anul trecut, am atins două treimi din ţinta impusă, adică puţin peste 120.000 de tone de deşeuri. 

Valentin Negoiţă, preşedinte organizaţie gestionare DEEE: Dacă la nivelul unei ţări mai mici decât România, Austria, există 4.200 de puncte de colectare municipale, la noi nu există decât 20, 30. 

Aşa că cele mai multe puncte de colectare sunt organizate de asociaţiile de mediu, în parteneriat cu marii retaileri. La nivel naţional sunt peste 9000 de puncte de colectare. Deşeuri electrice, baterii şi becuri şi neoane. Acestea ajung ulterior în centre specializate, unde sunt tratate, sortate şi trimise către reciclare. Materia primă care rezultă în urma dezmembrării lor merge înapoi în industrie să fie refolosită şi să se reia ciclul de fabricaţie.

Ioana Matei, reporter Observator: În acest centru de colectare ajung anual peste 100 de tone de deşeuri electrice şi electronice. Vorbim despre maşini de spălat, laptopuri, corpuri de iluminat sau imprimante. Pare mult, însă este foarte puţin faţă de ţinta de 195.000 de deşeuri, pe care o avem pentru anul acesta. 

Există şi iniţiative private care susţin limitarea consumului şi reutilizarea gadget-urilor. Liviu este unul dintre fondatorii unei afaceri care închiriază telefoane, tabletele şi laptopuri marilor companii. 

Liviu Huluţă, antreprenor: La sfârşitul perioadei contractuale, noi recuperăm dispozitivul vechi şi îl înlocuim cu unul nou. Celor vechi li se schimbă chestii consumabile şi le redăm o bună parte de viaţă. 

Ministerul Mediului spune că, din 2024, vom reuşi să atingem ţinta de colectare

Cosmin Teodoru, director general Direcţia Deşeuri: Sunt sume considerabile alocate prin PNRR pentru construirea şi dotarea a 565 de centre municipale, să le spunem, de colectare a deşeurilor. Ministerul Mediului a elaborat o schemă de ajutor de stat pentru fabrici de reciclare. 

Anul trecut, peste 57 de milioane de tone de echipamente au ajuns la gunoi, în întreaga lume, mai mult decât greutatea Marelui Zid Chinezesc. Doar 17% dintre acestea au fost reciclate sau refolosite.